*”Deficitul de forță de muncă rămâne una dintre cele mai mari provocări ale sectorului construcțiilor”
Măsurile fiscale și bugetare adoptate în 2025 au avut un impact vizibil asupra mediului de afaceri în general, dar și în domeniul construcțiilor în care activăm de 18 ani, generând presiuni suplimentare asupra costurilor și fluxurilor financiare, ne-a spus Marian Ciupitu, Director General Terano Construct, în cadrul unui interviu.
Diferența în 2026 o va face predictibilitatea, a mai spus el: “În general, antreprenorii români au dat dovadă de reziliență, avem nevoie de clasa politică să ne sprijine pentru că noi suntem cei care punem în mișcare economia. Fără legislație clară și finanțări care să ajungă efectiv în piață, digitalizarea și tehnologiile rămân doar pe hârtie”.
***
Care a fost impactul principal al măsurilor fiscale și bugetare implementate în 2025 de către guvernul Bolojan asupra activității din construcții a Terano Construct?
Marian Ciupitu: Măsurile fiscale și bugetare adoptate în 2025 au avut un impact vizibil asupra mediului de afaceri în general, dar și în domeniul construcțiilor în care activăm de 18 ani, generând presiuni suplimentare asupra costurilor și fluxurilor financiare. Pentru Terano Construct, acest context a însemnat necesitatea adoptării unor măsuri mai aspre de control și de ajustare a anumitor cheltuieli interne. Am revizuit bugetele, am optimizat cheltuielile operaționale și am prioritizat proiectele cu marje sustenabile. Chiar dacă aceste decizii nu au fost ușoare, ele ne-au permis să absorbim șocul și să menținem continuitatea activității fără blocaje majore.
Cum a arătat în cifre anul 2025 pentru Terano Construct? Număr angajați, cifra de afaceri, orașe în care au lucrat, număr proiecte etc.
Marian Ciupitu: În 2025, Terano Construct a înregistrat o cifră de afaceri de 11,1 milioane de euro, confirmând o evoluție solidă și constantă pe piața construcțiilor din România, în conditiile în care în 2024 am avut o cifră de afaceri de 8 milioane de euro. În anul care a trecut, compania a derulat peste 50 de proiecte la nivel național, lucrând zilnic cu aproximativ 110 specialiști, incluzând echipele interne și partenerii permanenți.
Activitatea Terano Construct s-a desfășurat în mai multe orașe din țară, printre care: București, Brașov, Ploiești, Timișoara, Oradea, Iași, Pitești, Sibiu, Cluj-Napoca, Constanța, Suceava, Bacău, Târgu Mureș, Focșani, Galați, Piatra Neamț și Râmnicu Vâlcea.
Prin extinderea portofoliului de proiecte și prezența națională, Terano Construct a reușit să își consolideze poziția de jucător activ și relevant în sectorul construcțiilor.
Cum vedeți evoluția ofertei de forță de muncă în construcții?
Marian Ciupitu: Cu siguranta că și în perioada următoare ne vom baza în principal pe forța de muncă din România, însă realitatea pieței arată clar că acest lucru nu va fi suficient pentru a susține ritmul de dezvoltare al sectorului construcțiilor de pe plan intern. Din acest motiv, importul de muncitori din Asia va continua să crească nu doar pentru Terano Construct, ci cred pentru întreaga industrie. Practic, România parcurge astăzi o etapă similară celei traversate de statele din Europa de Vest în urmă cu câțiva ani, când deficitul de personal calificat a devenit o problemă fundamentala. Adaptarea la acest nou context este inevitabilă și va presupune atât investiții în formarea profesională locală, cât și integrarea forței de muncă din afara Uniunii Europene.
Credeți că angajații români vor rămâne în domeniu sau există riscul ca un procent mare dintre ei să părăsească sectorul, iar companiile să recurgă din ce în ce mai mult la lucrători din Asia sau alte piețe externe?
Marian Ciupitu: Deficitul de forță de muncă rămâne una dintre cele mai mari provocări ale sectorului construcțiilor, iar această situație nu cred ca se va corecta pe termen scurt. O parte dintre angajații români vor rămâne în domeniu, în special cei specializați și cu experiență, însă există în continuare riscul ca un procent semnificativ să părăsească sectorul, fie prin migrarea către alte industrii, fie prin plecarea în alte state europene, unde condițiile financiare sunt mai atractive.
În acest context, companiile vor apela tot mai mult la forța de muncă din Asia și din alte piețe externe. Este foarte probabil ca, în următorii ani, acești lucrători să ajungă să reprezinte o pondere majoritară în domeniul construcțiilor. Totodată, trebuie menționat că exodul forței de muncă din România către alte țări europene nu s-a încheiat, ceea ce accentuează presiunea asupra companiilor locale. Adaptarea la această realitate va necesita o strategie clară de retenție a angajaților români, de politici eficiente de recrutare și integrare a muncitorilor străini.
Care este nivelul actual de încredere al investitorilor din retail, dar nu numai în proiectele de construcții/clădiri noi în România?
Marian Ciupitu: Finalul anului 2025 si inceputul lui 2026 imi confirma faptul ca ne aflăm într-o perioadă chiar mai volatilă decât în anii anteriori, marcată de incertitudini economice, geopolitice și financiare, iar acest context a influențat semnificativ nivelul de încredere al investitorilor, indiferent dacă vorbim despre retail sau despre alte segmente ale pieței. La finalul anului trecut, apetitul pentru investiții în proiecte noi de construcții și dezvoltări imobiliare a fost vizibil temperat, mulți investitori adoptând o atitudine de așteptare.
Evoluția din perioada următoare depinde însă într-o mare măsură de stabilitatea mediului economic și de predictibilitatea deciziilor guvernamentale. Continuarea reformelor, menținerea unui cadru fiscal coerent și susținerea investițiilor pot contribui la recâștigarea treptată a încrederii. Aceste măsuri sunt esențiale atât pentru menținerea unui nivel constant al consumului intern, cât și pentru atragerea de noi investitori din afara țării, care privesc România ca pe o piață cu potențial, dar care are nevoie de stabilitate pe termen mediu și lung.
Cum au influențat politicile fiscale sentimentul investitorilor în 2025?
Marian Ciupitu: În 2025, sentimentul investitorilor și al consumatorilor a fost influențat în principal de nivelul ridicat al inflației, care a erodat semnificativ puterea de cumpărare a populației și a generat o contracție a consumului estimată între 4% și 15%, în funcție de domeniul de activitate.
Din perspectiva politicilor fiscale, impactul direct al măsurilor adoptate a fost, în esență, limitat. Totuși, incertitudinea creată de dezbaterile publice, de schimbările frecvente de mesaj și de „zgomotul” din jurul acestor măsuri a avut un efect mai puternic asupra încrederii, afectând percepția generală și apetitul pentru investiții. În acest context, predictibilitatea și comunicarea coerentă rămân elemente-cheie pentru stabilizarea sentimentului pieței.
La ce vă așteptați în 2026?
Marian Ciupitu: Lucrând la bugetul pentru 2026, am avut, din păcate, o surpriză neplăcută: în acest moment nu ne putem baza pe o creștere față de 2025. Contextul este încă dificil, iar prudența este esențială în planificare. Totuși, rămân moderat optimist că lucrurile se pot îmbunătăți pe parcursul anului, cu condiția ca guvernul să reușească să implementeze măsurile promise și ca fondurile disponibile prin programe precum PNRR, SAFE și altele să fie atrase efectiv în economie. Accesarea reală a acestor bani ar putea debloca investiții și ar putea aduce un plus de stabilitate și predictibilitate în piață. Avem nevoie si de o justiție corectă, de masuri care să elimine concurența neloială, să însănatoșim sistemul public astfel încât să ne gândim la o creștere sănătoasă în anii ce urmează.
Privind spre 2026, ce considerați că va face diferența pentru dezvoltarea pieței construcțiilor (de exemplu: digitalizare, tehnologii noi, finanțări private, legislație)?
Marian Ciupitu: Diferența în 2026 o va face predictibilitatea, în general antreprenorii români au dat dovadă de reziliență, avem nevoie de clasa politică să ne sprijine pentru că noi suntem cei care punem în mișcare economia. Fără legislație clară și finanțări care să ajungă efectiv în piață, digitalizarea și tehnologiile rămân doar pe hârtie. Companiile care vor reuși să fie eficiente, flexibile și bine capitalizate vor supraviețui și vor crește în acest an.
| Știri BVB