Marian Năstase, Alro: Cum să ai competitivitate industrială în Europa, cu energie scumpă? Energie este o utilitate, iar fără ea nu funcționeză nimic; E ca și cum ai pune la licitație sângele care se se folosește la transfuzii

Contractul social care promitea europenilor energie verde, disponibilă și ieftină a fost încălcat, a declarat Marian Năstase, Președintele Consiliului de Administrație al ALRO, la solicitare presei, cu ocazia aniversării de 28 de ani de prezență bursieră și 60 de ani de activitate industrială.

Întrebat despre măsurile de susținere pentru industrie, de care ar fi nevoie, domnia sa a spus: “Cred că trebuie să ne întoarcem la bază. Trebuie să ne uităm cine produce valoare în țara asta. Noi suntem printre cei care produc valoare în țara noastră. Industriile intensive în energie sunt și intensive în capital, ceea ce înseamnă că sunt foarte greu de înlocuit. Adică, odată ce s-a închis o fabrică de aluminiu în Europa, nu se mai deschide ușor. Astăzi, nu se mai deschid fabrici nicăieri. China este în supracapacitate. În China, se reconvertesc diferite fabrici de aluminiu spre produse cu valoare adăugată mare și foarte mare, ceea ce noi am început acum 20 de ani. În Orientul Mijlociu, nu au încă soluții să se ducă spre produse cu valoare adaugată mare și foarte mare, dar nu mai fac fabrici noi de aluminiu.

În Europa, cei opt care am rămas din 33, în momentul de față, generăm foarte multă valoare. Nu mai este valoare în Europa și, de aceea, a început să se discute de competitivitate industrială. Cum crești competitivitatea industrială? Eu pun o întrebare de bun simț, la care toți știm răspunsul: cum să ai competitivitate industrială cu energie scumpă? Când energia în Europa e mai mare de 3 ori decât în Statele Unite?

A fost făcut un contract social cu cetățenii europeni, acum 15-20 de ani: o să aveți energie verde, disponibilă și ieftină. Astăzi vedem că avem energie verde care nu e disponibilă, pentru că începem să avem blackout-uri.

Nu se explică de ce România importă. Importăm pentru că nu avem capacități de stocare și nu avem capacități de reglaj. Avem o singură centrală activă în piață, funcțională și la nivel corect, respectiv Petrobrazi. Iernut e o poveste fără sfârșit. Sperăm că se va finaliza. Vedem când. Dar avem nevoie de capacități mult mai mari de echilibrare. Deci, energia nu e disponibilă, contractul social a fost încălcat.”

El a mai subliniat că, după ani de zile, se întoarce roata și energia nucleară este considerată carbon free: “În cele din urmă, lumea începe să înțeleagă că trebuie să fie și ieftină, pentru că toată energia este plătită din banii noștri. Toate subvențiile care s-au dat pentru energii regenerabile sunt banii noștri.

Deci am dat bani să se facă, sub promisiunea că cei care le fac, ne vor da, păstrându-și ei o marjă rezonabilă de profit, energie ieftină. Și ce avem? Avem energie scumpă și niște băieți care își cumpără mașini peste mașini.”

El a mai menționat că energie este o utilitate: “Fără energie, nu funcționeză nimic. E ca și cum începi să pui la licitație sângele care se se folosește la transfuzii. Când pui sângele pentru transfuzie la licitație, unii mor și unii trăiesc. Trăiesc cei care au bani.

Vrem să creștem competitivitatea industrială, vrem să avem creatori de valoare în România, alături de agricultură, alături de și alte segmente, care sunt consumatoare de energie. Vrem să avem valoare. Păi trebuie să intervii. Cum trebuie să intervii? Trebuie să facem ceea ce spune spune la nivelul comisiei că putem să facem.

Comisia dă, din nou, un alt pachet de măsuri, dar care se bazează pe resursele statelor membre. Deci iarăși vom avea scheme pe hârtie, pentru că, după cum bine știm, în momentul de față, bugetul e cum e. E greu să găsești bani la buget pentru sprijin”.

Marian Năstase a dat drept exemplu schema pentru compensarea ETS-urilor (schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră), care este sub-bugetată și sub-finanțată: “Este sub-bugetată, pentru că bugetul e de maxim 150 de milioane de euro pe an, în condițiile în care aproape s-au dublat numărul de industrii. Pe noul ghid, ar trebui vreo 300 de milioane de euro minim. Este sub-finanțat, pentru că, deși avem 150 de milioane, nici măcar acelea nu se strâng.”

Alro aniversează 60 de ani de activitate neîntreruptă și 28 de ani de la momentul în care acțiunile companiei au intrat la tranzacționare la Bursa de Valori București, potrivit unui comunicat. Istoria companiei începe în urmă cu 60 de ani și marchează, pe 30 iunie 1965, momentul în care Uzina de Prelucrare a Aluminiului de la Slatina a produs prima șarjă de aluminiu românesc. De atunci, a produs, în România, peste 12 milioane de tone de aluminiu turnat, respectiv 11 milioane de tone de aluminiu electrolitic.