Marian Năstase, ALRO: “Greenwashing afectează competitivitatea – e incorect să vopsești în verde cu vopsea toxică niște hale și să spui că ești verde” – video

• “Nu e corect să pui pe acoperișul halelor niște licheni morți chimic doar ca să se vadă verde din dronă”

• “Aș vrea să văd o Gală a premiilor Zmeura de Aur în sustenabilitate”

• “O să ne trezim că o să construim fabrici de baterii în toată Europa și nu să avem de unde să aducem materiale necesare pentru a le produce. Vom ajunge să construim, de fapt, muzee”.

• „Ce facem noi acum este să creăm o altă dependență de alte zone ale globului care au pământuri rare”.

Greenwashing (n.r. PR și marketingul ecologic folosite în mod înșelător pentru a convinge publicul că produsele, scopurile și politicile unei organizații/companii sunt prietenoase cu mediul) afectează competitivitatea, a declarat Marian NĂSTASE, Președintele Consiliului de Administrație ALRO și Președintele Asociației Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC), la ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM 2023.

Domnia sa a explicat: „Există zvonuri prin România legate de acest fenomen, vedem anchete care se fac la nivel european, sunt foarte multe investigații în acest sector. Eu cred că avem nevoie de controale serioase, pentru că mi se pare incorect ca noi să investim resurse umane, financiare și, mai ales timp, ca să putem să facem lucrurile așa cum trebuie, iar alții fac greenwashing. Indiferent că sunt grupuri mari, mici, celebre, necelebre, eu cred că aici trebuie intervenit foarte dur, pentru că altfel vom avea anomalii. Ce înseamnă greenwashing? Înseamnă, în primul rând, un avantaj incorect față de ceilalți competitori din piață. Să vopsești în verde cu vopsea toxică niște hale și să spui că ești verde este incorect. Să pui pe acoperișul halelor niște licheni morți chimic doar ca să se vadă verde din dronă –  și asta e incorect. Acestea sunt lucruri care trebuie pedepsite aspru. Mai bine nu faci! Mai bine spui că nu ai bani să faci sau spui că nu vrei să faci pentru că tu crezi în poluare. Pentru că avem și firme de acest gen în piață.

Citeam de curând că va trebui să plătim o taxă că respirăm. Am aflat că eu respir trei tone de carbon pe an și cine depășește trei tone trebuie să plătească. Dar ce fac când dorm? Că atunci nu mă pot controla.

Ceea ce vreau să spun este că ajungem la niște aberații de ambele părți. Și acestea trebuie corectate pentru că altfel se omite, de fapt, esența sustenabilității pe termen lung. Nu ajungem nicăieri. Religia poluatorului și religia ecologistului nu trebuie să facă parte din discursul oamenilor normali”.

Referitor la competitivitatea firmelor afectate de greenwashing, domnul Năstase a mai explicat: “Sunt niște avantaje pe care unii le au investind resurse foarte mici, simulând că investesc în proiecte de eficiență energetică și în proiecte de sustenabilitate și, în felul acesta, alocă resurse pentru a obține profituri mai mari. Pentru că toate aceste resurse înseamnă banii din profitul companiilor și credite de la bănci. E clar că există un impact direct în competitivitate. În momentul de față se pune în discuție la modul foarte serios – și cred că suntem cu toții conștienți de această chestiune – nevoia de a avea competitivitate la nivelul Uniunii Europene. Astăzi a venit un chestionar de la Comisia Europeană care se calează exact pe această chestiune și dorește să aibă răspunsuri din interiorul Uniunii. Este Uniunea Europeană încă un lider mondial? Există dezbaterea legată de subvenții, există industrii care sunt strategice, există dezbaterea trans-oceanică legată de subvenții. Cum asigurăm competitivitatea?

Vă dau un exemplu concret: aluminiul este un material strategic pentru tranziția către o economie verde. Vrem mașini electrice, dar ele trebuie să fie mai ușoare și de aceea trebuie să fie folosite materiale care să asigure siguranța pasagerilor și a conducătorului auto, dar în același timp să fie mai ușoare. Aluminiul este unul dintre ele.

Vă mai dau un exemplu foarte traumatizant în momentul de față. Vorbim de independența energetică și vrem să facem o implementare cât mai mare a energiilor regenerabile. Cu toții suntem de acord în această direcție, dar eu cred că, în momentul de față, această implementare trebuie să fie însoțită de soluții de stocare. Să nu mai lăsăm să se construiască parcuri fotovoltaice și ferme de vânt fără să ai o soluție de stocare. Și aici există o altă discuție – vrem stocare cu litiu-ion, în condițiile în care Europa este cvasi-dependentă de pământuri rare, de litiu și de alte materiale necesare pentru construcția bateriilor? O să ne trezim că o să construim fabrici de baterii în toată Europa și nu să avem de unde să aducem materiale necesare pentru a le produce. Vom ajunge să construim, de fapt, muzee.

Toată lumea vorbește despre hidrogen, foarte puțini știu de fapt despre hidrogen, dar discuția e trendy. Dar ar trebui să discutăm la modul foarte serios. Există companii în Europa care au dezvoltat sisteme de hidrogen care îți asigură balansarea parcurilor fotovoltaice și a fermelor de vânt. Aici trebuie investit, pentru că hidrogenul ne creează într-adevăr independența energetică, nu depinde de nimeni. Ca să produci pile de hidrogen ai nevoie de electrolizoare, e o tehnologie inventată de zeci de ani. Ea trebuie scalabilă și atunci reduci dependența de alte zone ale globului din afara Uniunii Europene, de alte piețe, și îți creezi independența energetică.

De ce vă spun toate astea? Pentru că aici sunt două chestiuni: este o chestiune de viziune și este o chestie de interes. În momentul de față nu există interes pentru hidrogen decât la nivel de viziune, pentru că, dacă ar exista interes și nu numai viziune, am putea într-adevăr să ajungem independenți energetic. Ce facem noi acum este să creăm o altă dependență de alte zone ale globului care au pământuri rare”.

• „La ALRO, există o întreagă structură care muncește zi de zi pentru a îndeplini standardele de sustenabilitate”

La nivelul companiei ALRO, facem eforturi de implementare a proiectelor legate de sustenabilitate de mai mulți ani, acest concept nu este o noutate pentru noi, a spus Marian Năstase.

Domnia sa a declarat: “Cred că rapoartele noastre de sustenabilitate pe care le publicăm la Bursa de Valori reprezintă o oglindă foarte fidelă a strategiei pe care o implementăm, a măsurilor pe care le luăm, a cuantificării cantitative a impactului, ceea ce, din punctul meu de vedere, reprezintă unul dintre cele mai importante puncte când vorbim de sustenabilitate.

La nivelul Consiliului de Administrație avem un Comitet de Risc și Sustenabilitate care evaluează periodic activitățile din această sferă din ce în ce mai complexă și, de asemenea, avem o structură implementată în interiorul organizației care funcționează cvasi-permanent, pentru că toate auditurile pe care le avem în vedere implică un volum de muncă permanent – vorbim de o echipă multifuncțională, specializată în acest domeniu, cu rezultate foarte bune.

În momentul de față vorbim de trei chestiuni importante la nivelul Uniunii Europene: sustenabilitate, competitivitate și independența energetică. Din punct de vedere al sustenabilității, eu știu poziția enunțată anterior de către autoritățile noastre, care este o idee relativ vehiculată și la nivelul Uniunii Europene, însă, din punct de vedere al implementării standardelor de sustenabilitate, trebuie să avem răspunsuri la mai multe întrebări.

La nivelul companiei ALRO, există o întreagă structură care muncește zi de zi pentru a îndeplini standardele de sustenabilitate. Au IMM-urile din România resursele necesare pentru a atinge nivelul de transparență, de analiză și de implementare a acestor standarde?

Aceasta este o întrebare la care eu cred că trebuie să ne gândim foarte serios, pentru că strategia spune că, în viitor, noi, ca mare operator economic, trebuie să ne asigurăm că toți furnizorii și clienții noștri au un perimetru verde – și aici vorbesc de mii de furnizori, dintre care foarte mulți sunt în România, foarte multe sunt IMM-uri.

Trebuie să vedem la cât se ridică toate costurile din punct de vedere al resurselor umane pe acest segment. Este binecunoscut că avem cu toții o problemă cu resursele umane, nu se găsesc oameni pe toate nivelurile societății și ale corporațiilor.

O altă întrebare la care trebuie să răspundem – au firmele resursele financiare?

În momentul în care implementează aceste standarde, există o remunerare corectă a efortului lor?

Acestea sunt întrebări la care eu, personal, în momentul de față, nu am răspunsuri. E foarte ușor să spui că vrem să facem un corp al experților în sustenabilitate și să implementăm reguli și norme, dar va fi foarte greu pentru IMM-uri facă acest lucru.

Noi încercăm să folosim canalul de colectare a informațiilor al Ministerului Finanțelor pentru foarte multe lucruri. Așa cum prin factura energetică încercăm să colectăm foarte mulți bani pentru că cetățeanul trebuie să își plătească factura la energie, așa toată lumea înghesuie toate aceste tipuri de raportări, care sunt foarte importante, către Ministerul Finanțelor. Nu știu poziția Ministerului Finanțelor, dacă sunt mulțumiți de această abordare, dar eu cred că aici trebuie o reflecție serioasă, pentru că, odată ce ai creat un asemenea canal de colectare de informații și de analiză, ulterior el nu mai poate fi modificat sau poate fi modificat foarte greu”.

• „Aș vrea să văd o Gală a premiilor Zmeura de Aur în sustenabilitate”

Mi-aș dori să avem o Gală a premiilor Zmeura de Aur în sustenabilitate, a spus domnul Marian Năstase, precizând: „Se vorbește mult despre sancțiuni. Tot văd o grămadă de forumuri, congrese și alte tipuri de activități în care sunt felicitați și premiați campionii în sustenabilitate, dar nu văd “Zmeura de aur”.

Pentru că eu cred că o gală de decernare a premiului  “Zmeura de aur” pe sustenabilitate  ar avea un impact mult mai mare decât sancțiunile, că nu știm cine sunt cei sancționați. Nu știu cine are bad behavior în piață. Noi de-abia am reușit să aflăm, după 30 ani, cine sunt rău-platnicii de la ANAF…

Eu asemăn procesul acesta de implementare a regulilor de responsabilitate socială, sustenabilitate și mediu cu procesul prin care a trecut omenirea din Evul Mediu până la zi, în sensul că am trecut printr-o perioadă în care ne omoram între noi, dar acum apare interesul imediat aliniat viziunii. E clar că am trecut de la astrologie la astronomie. Acum 10-15 ani eram într-o astrologie, acum suntem la astronomie, la științe exacte, la bani, la resurse financiare, la optimizări de procese. Acum putem să discutăm, înainte nu aveai cu cine să discuți pentru că te puneau pe rug dacă deschideai subiectul”.

În opinia domnului Marian Năstase, se va monopoliza, prin această directivă, partea de audit: “Vorbim de un audit non-financiar care va fi pe mâna marilor firme de audit financiar și, astfel, va cădea în desuetudine. Eu cred că trebuie aici combătut foarte puternic această poziție dominantă, astfel încât să avem o competitivitate și profesionalism real în implementarea soluțiilor de sustenabilitate și în auditarea strategiilor de sustenabilitate. Doar așa vom avea o concurență crescută în rândul prestatorilor de servicii și se va ușura implementarea standardelor la nivelul IMM-urilor. Altfel, se creează o poziție de oligopol și IMM-urile nu vor fi stimulate, ci blocate de costuri mari să implementeze aceste standarde”.