Industria aluminiului din România și Europa, dar și industria, în general, au fost afectate în ultimii 15–20 de ani de politici europene „mediocre” și de lipsa unei viziuni strategice, a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație ALRO, atrăgând atenția asupra riscurilor majore generate de contextul geopolitic și energetic actual.
Domnia sa a spus: „Industria aluminiului pe care o reprezint și industria în general, în România și Europa, au fost afectate de prostie. Și, din nefericire, am văzut în ultimii 15 -20 de ani extraordinar de multă prostie și am avut politici mediocre la nivel european, bineînțeles transpuse în legislația națională, că așa funcționează mecanismul comunitar. În plus, am avut lideri mediocri la nivel european, nu toți, dar circa 50 plus unul au fost mediocri. La fel s-a întâmplat și la nivel național. Și, din păcate, am ajuns unde suntem acum”.
Acesta a subliniat că evoluțiile actuale confirmă avertismentele pe care le-a făcut încă din 2012, punctând că lipsa unei abordări bazate pe „bun simț” și pe principii de reziliență a condus la vulnerabilitățile actuale: „Eu vă spuneam din 2012 că vom ajunge în acest punct. Și nu spuneam pentru că eram mai deștept, dar am judecat după bunul simț. Eu am două criterii importante după care judec lucrurile: bunul simț – dacă trece de acest test, e clar că este ceva care merită să fie analizat – și folclorul românesc, care spune „apa trece, pietrele rămân”. Aceasta este definiția rezilienței”.
- Lumea intră într-o nouă paradigmă de risc
Domnul Marian Năstase spune că lumea s-a schimbat fundamental, fiind marcată de instabilitate politică și militară, iar energia și infrastructura critică devin tot mai mult ținte strategice: “Nu mai stăm în climatul de pace cu care eram obișnuiți. Va fi greu să înțelegem și să acceptăm fiecare dintre noi că trăim în altă lume. La nivel declarativ, se spune asta, dar până înțelegem cu adevărat că lucrurile s-au schimbat, va fi foarte greu. Stră-străbunicul a trecut prin trei războaie, noi n-am văzut în viața noastră războaie.
În al doilea rând, este clar că ne aflăm într-o perioadă de maximă instabilitate politică și militară la nivel global. Noi vorbim de securitatea energetică, hub-uri, dar nu discută nimeni despre faptul că energia, gazul, infrastructurile și lanțurile de aprovizionare au fost militarizate. Dimineață, am văzut cum un reprezentant al Iranului amenința că țările care au baze militare americane vor avea centralele electrice bombardate”.
În acest context, Marian Năstase a explicat că diferitele tipuri de producție energetică au grade diferite de vulnerabilitate, subliniind că energia regenerabilă are un avantaj strategic datorită dispersiei geografice: „Și atunci gândim pragmatic. Asta înseamnă că, în ceea ce privește raportul dintre costul unui bombardament și daunele produse, dacă este favorabil, se va întâmpla. Și le luăm pe unități. De exemplu, în cazul Centralei de la Cernavodă, raportul dintre costul bombardamentului și daunele produse este nefavorabil, că murim cam toți. În schimb, raportul dintre costul bombardamentului și daunele produse la hidroenergie, gaz și cărbune, este foarte favorabil.
În schimb, un aspect strategic foarte important la energia regenerabilă – raportul dintre costul bombardamentului și daunele produse în industria energiei regenerabile de tip fotovoltaic și eolian este foarte nefavorabil. De ce? Dispersia e foarte mare. Nu sunt concentrate într-un singur loc și atunci să lovești un parc fotovoltaic la Vaslui, la nivelul SNE are relevanță foarte mică”.
- Blocaje investiționale și „războaie hibride”
Domnul Marian Năstase a atras atenția și asupra blocajelor din sectorul hidroenergetic, pe care le-a asociat cu acțiuni ale unor ONG-uri și cu cadrul legislativ european: „Vorbim de războaie hibride. Ne uităm la Hidroelectrica. Principala lor problemă sunt ONG-urile și legislația europeană. Sunt centrale care trebuie terminate și nu se pot termina pentru că niște ONG blochează investițiile. Vorbim de ONG-uri complet opace – nu știi cine le finanțează, nu știi ce sunt etc. Și vezi cum investițiile Hidroelectrica sunt blocate în instanță la Cluj. De ce la Cluj? Nu știi. Acolo se întâmplă miracolele ecologice”.
- Necesitatea unei schimbări de paradigmă: de la globalism la strategie
În opinia sa, Europa trebuie să renunțe la abordarea globalistă și să adopte politici economice și industriale strategice, într-un context marcat de regionalizare și protecționism.
Domnul Marian Năstase a remarcat și schimbări recente la nivel european, inclusiv recunoașterea unor erori de politică energetică:
„Este clar că noi trebuie să trecem de la abordarea globalistă care nu mai există – după cum vedem s-a regionalizat totul, protecționismul este în floare, inclusiv la nivel european – către o abordare strategică, o abordare centrată pe interese clare și pe promovarea unor lideri puternici, pragmatici, cu gândire strategică. Se vede deja ce se întâmplă la nivel european. Am urmărit evoluțiile din ultimele două luni. În primul rând, am văzut că doamna președinte Ursula von der Leyen și-a recunoscut greșeala, care-i un prim pas spre a se afirma ca un lider puternic. Doamna von der Leyen a spus, la Paris, că eliminarea industriei nucleare a fost cea mai mare greșeală.O să mai fie și altele pe care o să le recunoască. Dar mie acesta mi s-a părut un prim pas”.
- Energie scumpă, competitivitate scăzută
Un alt punct critic semnalat de președintele ALRO este costul ridicat al energiei, care afectează atât industria, cât și populația.
“Vorbim de competitivitate. Dacă nu ai consum, degeaba produci. Iar ca să ai consum, nimeni nu are nevoie de energie scumpă. N-ai ce să faci cu ea. Nici populația și nici industria nu o pot plăti. Și atunci ce măsuri vrei să iei? Noi, deocamdată, nu avem nici o măsură, doar facem multe declarații”.
În acest context, Năstase a criticat politicile de plafonare a prețurilor și a susținut că soluția ar fi limitarea marjelor intermediarilor.
„Compensarea facturilor a costat statul aproape 40 de miliarde de lei. (…) Eu cred că trebuie plafonate marjele intermediarilor”, a afirmat acesta, adăugând că trebuie făcut acest lucru pe o perioadă de 3-5 ani. „Eu sunt convins că la nivelul Comisiei Europene există deschidere pentru așa ceva”, a mai spus domnul Năstase.
- Producția ALRO, redusă cu 60%
Întrebat despre impactul crizei asupra companiei, Năstase a precizat că ALRO a redus deja semnificativ producția.
„Avem 60% din producție închisă din 2021, iar acum încercăm să nu reducem și restul de 40%”, a declarat el, subliniind totodată importanța aluminiului pentru industria militară.
- „Made in Europe”, posibil doar prin intervenția statului
Referindu-se la conceptul „Made in Europe”, Marian Năstase a arătat că acesta nu poate funcționa în mod natural într-o economie de piață, fără intervenții prin politici publice:
“Toată lumea spune că trebuie să producem în Europa, având o piață comună, pentru că vorbim de omogenizarea pieței comune și la nivel energetic, pe toate fluxurile. Cum se poate face Made in Europe? Câtă vreme suntem capitaliști, actorii privați se uită totdeauna după cel mai bun preț. Vă dau scris. Și atunci ce trebuie făcut? S-a ridicat problema și la Anvers, s-a ridicat problema și la Consiliul European de săptămâna trecută.
„Made in Europe” trebuie condus prin achizițiile publice. Statele membre pot să decidă: Da, vreau să ai 60% componentă europeană, 60% din cost să fie în Europa. E o discuție pe procente. S-a cam bătut palma între statele europene ca să dea drumul la competiție și la relansare economică”.
| Știri BVB