În absenţa sa, întrucât a părăsit sala de audieri chiar înainte de anunţarea pedepsei, tribunalul a evidenţiat ”rolul central” jucat de Marine Le Pen în sistemul pus în aplicare pentru a deturna fonduri de la Parlamentul European şi a invocat ”tulburarea ordinii publice şi a funcţionării democratice”.
Cu puţin timp înainte, Le Pen fusese declarată vinovată de deturnare de fonduri publice de către tribunalul corecţional de la Paris.
Marine Le Pen era creditată cu 34%-37% din intenţiile de vot în perspectiva alegerilor prezidenţiale, potrivit unui sondaj publicat duminică. Totuşi, aceasta nu garantează neapărat succesul final, pentru că ea mai eşuase în 2017, apoi în 2022 în turul al doilea în faţa actualului preşedinte Emmanuel Macron, care nu mai poate candida pentru încă un mandat.