Viitorul Europei trebuie să fie o călătorie către federalism. Însă, oricât de dezirabilă ar fi o adevărată federație, aceasta ar necesita condiții politice care nu există astăzi. Iar provocările cu care ne confruntăm sunt prea urgente pentru a aștepta apariția lor. Un federalism nou, pragmatic, este, prin urmare, singura cale viabilă de urmat, scrie Mario Draghi, într-o analiză.
Acesta spune: “Cariera mea în serviciul public în Italia a început cu negocierile pentru Tratatul de la Maastricht. De atunci, construirea Europei a fost o misiune centrală a carierei mele, atât în calitate de factor de decizie la nivel național, în calitate de șef al Trezoreriei italiene și apoi de prim-ministru, cât și la nivel european, la cârma BCE.
Însă astăzi, perspectivele pentru Europa sunt mai dificile ca niciodată. Aproape toate principiile pe care s-a fondat Uniunea sunt puse la încercare.
Ne-am construit prosperitatea pe deschidere și multilateralism, dar acum ne confruntăm cu protecționismul și acțiunile unilaterale.
Am crezut că diplomația poate fi fundamentul securității noastre, dar acum asistăm la revenirea puterii militare dure.
Ne-am angajat să fim lideri în domeniul responsabilității climatice, dar acum îi vedem pe alții retrăgându-se, în timp ce noi suportăm costuri tot mai mari.
Lumea din jurul nostru s-a schimbat fundamental, iar Europa se străduiește să răspundă.
Acest lucru ridică o întrebare esențială: de ce nu putem să ne schimbăm?
Ni se spune adesea că Europa se forjează în crize. Dar cât de acută trebuie să devină o criză pentru ca liderii noștri să-și unească eforturile și să găsească voința politică de a acționa?
După marea criză financiară și criza datoriilor suverane, BCE – și datorită mandatului său european – a evoluat către o instituție mai federală, iar uniunea bancară a fost lansată. Însă, de atunci, provocările noastre au devenit din ce în ce mai complexe și necesită acum o acțiune comună din partea statelor membre.
Acestea vizează domenii precum apărarea, securitatea energetică și tehnologiile de frontieră, care necesită o amploare continentală și investiții comune. În unele dintre aceste domenii, în special în apărare și politica externă, este nevoie de un grad mai profund de legitimitate democratică.
De mulți ani nu ne-am schimbat guvernanța. Astăzi, suntem o confederație europeană care pur și simplu nu poate face față unor astfel de cerințe.
Aceasta lasă la nivel național responsabilități care nu mai pot fi îndeplinite în mod eficient la acest nivel. Și chiar dacă am dori să transferăm mai multe competențe către Europa, acest model nu ne oferă legitimitatea democratică necesară pentru a face acest lucru.
Acest lucru nu se datorează numai constrângerilor juridice impuse de tratatele UE. O constrângere mai profundă este faptul că, în fața acestei noi lumi, nu am construit un mandat comun – susținut de cetățeni – pentru ceea ce noi, ca europeni, intenționăm cu adevărat să realizăm împreună.
Dincolo de declarații și din necesitate, viitorul Europei trebuie să fie o călătorie către federalism. Însă, oricât de dezirabilă ar fi o adevărată federație, aceasta ar necesita condiții politice care nu există astăzi. Iar provocările cu care ne confruntăm sunt prea urgente pentru a aștepta apariția lor.
Un federalism nou, pragmatic, este, prin urmare, singura cale viabilă de urmat.
Este vorba de un federalism bazat pe probleme, flexibil și capabil să acționeze în afara mecanismelor lente de luare a deciziilor ale UE. Acesta ar fi construit de coaliții de state dispuse să colaboreze în jurul unor interese strategice comune, recunoscând că diversitatea punctelor forte ale Europei nu impune ca toate țările să avanseze în același ritm.
Imaginați-vă țări cu sectoare tehnologice puternice care convin asupra unui regim comun care permite firmelor lor să se extindă rapid. Națiuni cu industrii avansate de apărare care pun în comun cercetarea și dezvoltarea și finanțează achiziții comune.
Lideri industriali care investesc împreună în sectoare critice, cum ar fi semiconductorii, sau în infrastructura rețelelor care reduce costurile energiei.
Acest federalism pragmatic ar permite celor cu ambiții mai mari să acționeze cu viteza, amploarea și intensitatea altor puteri globale. Și, la fel de important, ar putea contribui la reînnoirea impulsului democratic al Europei înseși. Deoarece aderarea ar necesita ca guvernele naționale să asigure sprijinul democratic pentru obiective comune specifice, aceasta ar deveni o construcție ascendentă a unui scop comun, și nu o impunere descendentă.
Toți cei care doresc să adere ar putea face acest lucru, în timp ce cei care încearcă să blocheze progresul nu ar mai putea să-i împiedice pe ceilalți. Pe scurt, aceasta oferă o viziune optimistă asupra Europei, una în care cetățenii pot crede.
O Europă în care tinerii își văd viitorul.
O Europă care refuză să fie călcată în picioare.
O Europă care acționează nu din teama declinului, ci din mândria pentru ceea ce poate încă realiza.
Trebuie să oferim această viziune dacă vrem ca Europa să se reînnoiască. Și sunt încrezător că putem face acest lucru”.
……….
Mario Draghi este economist, profesor universitar, bancher, înalt funcționar și om de stat italian. A fost președinte al Consiliului de Miniștri al Italiei din 13 februarie 2021 până în 22 octombrie 2022. Vicepreședinte pentru Europa al Goldman Sachs între 2002 și 2005, a fost guvernator al Băncii Italiei între 2006 și 2011, apoi președinte al Băncii Centrale Europene între 2011 și 2019. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a însărcinat să prezinte Comisiei, în iunie 2024, un raport privind competitivitatea Uniunii.
| Știri BVB