de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna martie 2022 a fost de 6.401 lei, cu 342 lei (+5,6%) mai mare față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 216 lei (+5,8%), până la 3.937 lei (796 euro la cursul din luna aprilie 2022, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
Chiar în contextul unei inflații anuale crescute peste prognozele inițiale (10,15%), puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior – SALARIUL REAL – a rămas în domeniul pozitiv (+0,8%, deoarece creșterea nominală a salariilor a fost de 11%), ceea ce indică o păstrare la limită a puterii de cumpărare existente la începutul anului trecut.
Puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a urcat la nivelul record de 1.434 euro (la preţurile medii din UE, datele fiind recalculate cu cea mai recentă valoare a prețurilor relative oferită de Eurostat pentru România, respectiv 55,5%). Salariul real de referinţă a crescut cu 3,8% față de luna anterioară, ajungând la 234,2% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).
Pe fondul ritmului marginal pozitiv în termeni reali al veniturilor salariale (+0,8%) și al indexărilor oferite prin politica socială (punct de pensie majorat cu 10%, pensia minimă cu 25%, ajutoare pentru cei cu venituri mici) dar cu o creștere a producției industriale sub necesar, s-a consemnat majorarea deficitului comercial în T1 2022 cu o treime, până la 7,1 miliarde euro.
Domeniile bugetare, la coada clasamentului
Pe domenii de activitate, creşterile cele mai mari de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-au înregistrat la fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (+21,2% nominal și +10% ca putere de cumpărare), în sectorul HoReCa (+18,7% nominal și +7,8% în termeni reali) și tranzacții imobiliare (avans nominal de +14,2% și +3,7% real).
Semnificativ pe plus ca putere de cumpărare mai figurează sectoare precum intermedieri financiare și asigurări (+3,5%), industria prelucrătoare (+2,9%), comerțul (+2,6%) și segmentul de cercetare-dezvoltare și tehnologia informației (+2,0%, aceasta din urmă la cel mai ridicat nivel absolut, cu 9.968 lei), situate peste media pe economie. În același timp, activitățile de transport și depozitare (-1%) și telecomunicațiile (-3,6%) au trecut în domeniul negativ.
Fapt notabil și paradoxal în condiții de pandemie, sănătatea și asistența socială s-au situat pe ultimul loc (+1,9% față de aceeași lună a anului anterior și -7,5% ca putere de cumpărare). Sub învățământ (+5,5% nominal dar -4,2% în termeni reali) și administrația publică (+3,9% nominal și -5,7% real), toate domeniile bugetare fiind pe pierdere semnificativă în termeni reali.
| Știri BVB