Mult timp, public relations (PR) a fost perceput ca o funcție de suprafață: comunicate de presă, relația cu jurnaliștii, evenimente și vizibilitate. O zonă importantă, dar adesea tratată ca un apendice al marketingului sau ca o „voce” care intervine la final, după ce strategia era deja decisă. Astăzi, comunicarea matură – cea care contează în organizații expuse, reglementate și intens urmărite – a devenit mult mai mult decât PR: a devenit sistem de guvernanță reputațională (reputational governance), instrument de management al riscului (risk management), de leadership și de aliniere strategică (strategic alignment).
Această maturizare profesională se vede cel mai clar în industrii cu miză mare și toleranță scăzută la eroare: energie, infrastructură critică, resurse naturale, companii listate, proiecte sensibile pentru comunități și autorități. Acolo, comunicarea nu mai este doar „mesaj”, ci decizie: ce spui, când spui, cum pregătești scenarii (scenario planning), cum gestionezi așteptările, cum construiești încredere și cum previi escaladările.
În limbajul actual, comunicarea evoluează dintr-o disciplină de expunere într-una de arhitectură:
- diagnostic reputațional (reputation diagnosis) și foi de parcurs (roadmaps),
- pregătire pentru criză (crisis preparedness) și scenarii,
- poziționare corporativă (corporate positioning),
- strategii de părți interesate (stakeholder strategies),
- aliniere CSR/ESG între mesaj și comportament,
- narațiuni pentru investitori și piețe (investor narratives).
Această evoluție nu aparține exclusiv companiilor. Ea aparține, în mod esențial, indivizilor.
Organizațiile nu se schimbă în abstract. Se schimbă în măsura în care oamenii din interiorul lor – indiferent de poziție – își extind nivelul de conștientizare, responsabilitate și înțelegere a impactului pe care îl au. Reputația nu este produsul unui departament, ci suma comportamentelor zilnice ale indivizilor.
De aceea, educarea persoanelor – nu doar instruirea funcțiilor – devine critică: educație despre impact, despre consecințe, despre rolul fiecăruia în ecosistemul de încredere al companiei.
Un comunicator matur nu mai este doar „translator” între companie și public. Devine consilier strategic (advisor), capabil să înțeleagă business-ul, riscurile, dinamica umană și contextul geopolitic, social și instituțional. Lucrează în zona de „înainte” – prevenție, design de sistem (system design), cultură internă, prezență de leadership (leadership presence) – nu doar în zona de „după” – reacție și reparare.
Un pas esențial în această maturizare este integrarea comunicării cu zone precum managementul riscului (risk management), conformitate (compliance), inteligență de stakeholderi (stakeholder intelligence) și factori umani (human factors). De aici apare o direcție tot mai relevantă: reputația ca produs al comportamentului, nu doar al mesajului.
În acest punct, analiza comportamentală (behavioral analysis) și profilarea (profiling) devin instrumente strategice: nu pentru etichetare, ci pentru înțelegerea tiparelor (patterns) care generează conflicte, erori de decizie, manipulare sau rupturi de încredere. Reputația este, în esență, un fenomen psihologic colectiv.
Această realitate schimbă și poziționarea profesioniștilor din domeniu. Specialiștii în reputație strategică nu pot rămâne doar „funcții de suport” sau roluri operaționale. Ei trebuie să fie incluși real la nivel de board și top management, nu formal, nu simbolic, ci concertat, constant, cu acces la decizie.
Nu pentru a „aproba mesaje”, ci pentru a contribui la:
- evaluarea riscurilor reputaționale înainte de decizii majore,
- scenarii strategice,
- alinierea comportamentului organizațional cu poziționarea publică,
- calibrarea relației cu stakeholderii critici.
Un pas firesc în maturizarea profesională
Pentru mulți profesioniști seniori, această evoluție duce, în mod natural, la un alt prag: desprinderea de o singură organizație angajatoare și alegerea drumului independent, ca și consultant (independent consultant).
Nu ca formă de distanțare față de organizații, ci dimpotrivă – ca modalitate de a aduce valoare simultan în mai multe contexte, industrii și proiecte, transferând bune practici și modele mentale (mental models) între ecosisteme diferite.
Consultanța independentă oferă:
- expunere transversală la industrii și situații diverse,
- libertatea de a rămâne concentrat pe strategie, nu pe politică internă,
- capacitatea de a spune lucrurilor pe nume,
- posibilitatea de a construi impact real la nivel de decizie.
În acest sens, independența nu este un „exit” din corporație, ci o extensie a maturității profesionale.
O notă personală
Această perspectivă nu este una teoretică pentru mine. Vine dintr-un parcurs construit la intersecția dintre comunicare strategică, industrii sensibile și studiu continuu al comportamentului uman.
Lucrând în domenii cu expunere ridicată și impact sistemic, am învățat că reputația nu se „gestionează” post-factum, ci se proiectează prin decizii, procese și oameni. În paralel, am ales să completez comunicarea clasică prin studii în analiză și evaluare comportamentală (behavioral analysis & assessment), analiză criminologică (criminological analysis) și profilare (profiling), pentru a înțelege mai bine ce stă în spatele reacțiilor, conflictelor și mecanismelor de influență.
Experiența internațională și accesul la o rețea pan-europeană de specialiști, prin implicarea în European Association of Communication Directors (EACD), mi-au confirmat că această evoluție nu este o tendință locală, ci o mutație globală: comunicarea devine reputație, reputația devine inteligență strategică (strategic intelligence), iar inteligența strategică devine parte din leadership.
De aceea, astăzi, mă poziționez nu ca „PR”, ci Consultant în Reputație Strategică și Profilare Comportamentală (Strategic Reputation & Behavioral Profiling Consultant) – un rol care există la intersecția dintre strategie, risc, comportament și decizie.
Mottoul prrsonal care sintetizează acest parcurs este Dare To Become Smart – îndrăznește să devii mai inteligent în felul în care gândești, analizezi și decizi. „Smart” înseamnă claritate, discernământ și capacitatea de a anticipa consecințe, nu doar de a reacționa. Această filozofie stă și la baza d2bs.eu: reputația se construiește prin decizii inteligente și comportamente coerente.
În final, maturizarea profesională nu înseamnă să faci mai mult conținut. Înseamnă să faci mai mult sens. Mai devreme în proces. Mai aproape de decizie. Mai conectat la oameni. Iar maturizarea organizațională nu începe cu structuri noi, ci cu indivizi care aleg să opereze la un nivel mai înalt de responsabilitate.
| Știri BVB