“Organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri din România îşi exprimă îngrijorarea faţă de menţinerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o impozitare care descurajează investiţiile, erodează competitivitatea şi afectează atât investiţiile româneşti, cât şi investiţiile străine.Într-un context economic global marcat de încetinire şi un context bugetar dificil în plan intern, România are nevoie de politici fiscale coerente şi predictibile, care să stimuleze investiţiile private şi productivitatea şi de reforme structurale care să elimine risipa şi cauzele pentru dezechilibrele actuale. Inconsistenţa în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziţie într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor şi sporeşte percepţia de risc asupra economiei româneşti. România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030. Acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creşteri de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare: reducerea cheltuielilor statului, creşterea gradului de colectare şi digitalizarea administraţiei. Aceste eforturi pot avea succes doar în paralel cu o creştere economică sustenabilă, pe care această taxă riscă să o descurajeze. Fără măsuri concrete în aceste direcţii, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, impozitarea pe cifra de afaceri a generat distorsiuni în piaţă, a afectat sectoare esenţiale şi, prin incertitudinea şi costurile suplimentare pe care le-a generat, a fost unul dintre factorii care au contribuit la lipsa de performanţă a României în a atrage investitori noi, spre deosebire de pieţe din regiune.
“Menţinerea IMCA, deşi a fost introdusă ca măsură temporară, ridică semne de întrebare şi din perspectiva colectării veniturilor. Conform datelor disponibile, s-au colectat aproximativ 1,2 miliarde lei din cele 6 miliarde lei estimate; astfel, este probabil ca volumele viitoare să fie şi mai reduse pe fondul încetinirii activităţii economice. De asemenea, IMCA contravine bunelor practici şi standardelor internaţionale de guvernanţă fiscală conform cărora impozitarea urmăreşte, în principal, profitul şi substanţa economică, nu cifra de afaceri. După cum am transmis în dialogul cu Guvernul României, mediul de afaceri consideră eliminarea IMCA drept o măsură vitală pentru inversarea tendinţei de stagnare economică. Sectorul privat vrea şi trebuie să fie un partener de încredere pentru soluţionarea problemelor de gestionare a finanţelor publice, nu ţintă de penalizare. Fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor şi redresarea economică a României nu sunt posibile”, este de părere mediul de afaceri.
Pe acest fond, reprezentanţii organizaţiilor de profil susţin că adevărata soluţie pentru consolidarea finanţelor publice este prioritizarea reformelor structurale.
“Transmitem şi cu acest prilej apelul nostru pentru consens politic pentru prioritizarea reformelor structurale, adevărata soluţie pentru consolidarea finanţelor publice. Fără digitalizarea administraţiei fiscale, combaterea evaziunii şi eficientizarea cheltuielilor publice, creşteri suplimentare ale poverii fiscale riscă să frâneze economia şi capacitatea companiilor de a genera venituri bugetare. Considerăm că echilibrarea macro-bugetară a ţării trebuie să fie un obiectiv comun, care presupune cooperarea tuturor părţilor implicate, inclusiv o conlucrare responsabilă în cadrul Coaliţiei de Guvernare, dincolo de agende politice sau interese pe termen scurt. Organizaţiile semnatare rămân deschise dialogului cu autorităţile şi reiterează angajamentul de a contribui la creşterea economică şi la obiectivele bugetare ale României, spre dezvoltarea pe termen lung a economiei româneşti”, se menţionează în comunicat.
Punctul de vedere referitor la menţinerea IMCA este semnat de: FIC – Consiliul Investitorilor Străini, AmCham – Camera de Comerţ Americană pentru România, Concordia – Confederaţia Patronală Concordia, RBL – Fundaţia Romanian Business Leaders, CCIpR – Camera de Comerţ Italiană pentru România, CCIFER – Camera de Comerţ şi Industrie Franceză în România, BEROCC – Camera de Comerţ Belgiană, Luxemburg, Română, Moldovenească, NRCC – Camera de Comerţ Româno-Olandeză, AOAR – Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, AHK – Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, CCE-R – Camera de Comerţ Elveţia – România şi BRCC – Camera de Comerţ Britanică-Română.
| Știri BVB