Memorandumul privind vânzarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog, în şedinţa de Guvern de miercuri

Memorandumul privind vânzarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog se află pe ordinea de zi a şedinţei Executivului de miercuri, informează Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT).

Memorandumul MEAT mai indică amendarea cadrului legislativ privind problematica în ansamblu a Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente. De asemenea, memorandumul prevede abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului şi asigurarea resurselor de finanţare necesare.

“Este o reminiscenţă a economiei socialiste planificate deţinute de stat. A fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state din lagărul socialist, în anul 1986. România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru construcţie. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleţi de fier pentru a produce oţel. În total, statul român ar fi trebuit să primească ~30 de milioane de tone de peleţi timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159 mii de tone. Adică 0,53% din cât trebuia să primească. O altă “bună afacere” a statului. Să ne înţelegem bine: de 22 de ani acest combinat nu mai funcţionează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere şi-au marcat pierderea şi au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuţie naţională. Statul român, însă, a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual, cam orice. Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile româneşti care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru. “Investiţia” aceea a ajuns o epavă”, a declarat Claudiu Năsui, ministrul Economiei, potrivit Agerpres.

Potrivit MEAT, statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999 încoace, aproximativ un milion de euro către trei firme pentru pază şi conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială. Ministrul Claudiu Năsui a precizat, la sfârşitul lunii mai, că cele trei firme sunt Arcom SA, Arcif SA şi Uzinexport SA.

Construcţia uzinei de la Krivoi Rog a început în 1983, în perioada când existau Uniunea Sovietică şi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), fiind implicate Republica Democrată Germană, RS Cehoslovacă, RP Bulgaria şi RS România. În 1990, lucrările, realizate în proporţie de 70%, au fost oprite. În 1998, investiţia a intrat în conservare, până la găsirea unei soluţii.

Construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu conţinut de fier CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin între guvernele R.P. Ungare, R.D. Germane, URSS şi R.S. Cehoslovacia. Ulterior, RP Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat RP Bulgaria şi RS România.

După destrămarea URSS, în Convenţie au rămas Ucraina, cu o cotă de participare de 56,8%, România 27% şi Slovacia 18,2%.

Într-un top al datoriilor pe care România le are de recuperat, publicat în mai 2012, cheltuielile cu investiţia de la combinatul de la Krivoi Rog se clasează pe locul al doilea.