Update articol:

Menținerea stabilității fiscal-bugetare și accelerarea reformelor structurale – principalele provocări pentru Bulgaria, după aderarea la Zona Euro (Andrei Rădulescu)

Menținerea stabilității fiscal-bugetare și accelerarea reformelor structurale – principalele provocări pentru Bulgaria, după aderarea la Zona Euro (Andrei Rădulescu)
 - poza 1

Autor: Andrei Rădulescu

De la 1 ianuarie 2026 Bulgaria a devenit al 21-lea stat membru al Zonei Euro, un pas înainte pentru economia din Europa de Est care a avut în implementare un Consiliu Monetar în ultimii 28 de ani.

Este cea mai importantă etapă din istoria economică a Bulgariei, țara cu cel mai ridicat grad de sustenabilitate din perspectiva convergenței economice europene pe parcursul ultimelor decenii. Conform estimărilor Eurostat, între 2000 și 2024 PIB pe locuitor la paritatea puterii standard (ca procent din media Uniunii Europene) s-a majorat de la 29% la 65,9%, fiind înregistrată creștere an de an, cu excepția anului 2013, după cum se poate observa în graficul de mai sus.

Subliniez faptul că Bulgaria este țara din Europa Centrală și de Est cu cea mai mare populație care aderă la Zona Euro (aproximativ 6,4 milioane de locuitori).

Aderarea la Uniunea Monetară Europeană va avea un impact pozitiv pentru fluxurile investiționale în economie, dar și pentru exporturile Bulgariei, moneda unică europeană fiind a doua ca importanță în sistemul financiar internațional.

De altfel, investițiile productive au crescut cu o rată medie anuală de peste 10% în primele trei trimestre ale anului 2025, potrivit estimărilor preliminare ale Eurostat. Climatul investițional pozitiv va continua în trimestrele următoare, susținut de nivelul redus al costurilor reale de finanțare, dar și de perspectivele de accelerare a absorbției fondurilor europene (volum de peste 13% din PIB în perioada 2026 – 2027, din Next Generation EU și din cadrul financiar multianual 2021-2027).

Într-un scenariu macroeconomic central, calibrat utilizând datele Eurostat, investițiile productive în economia Bulgariei ar putea crește cu un ritm mediu anual de peste 5% în perioada 2026 – 2028, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB. Astfel, activitatea economică din Bulgaria s-ar putea majora cu o rată medie anuală de peste 4% în următorii trei ani, în absența unor noi șocuri din perspectiva internațională.

Pe de altă parte, subliniez faptul că aderarea la Zona Euro este un test de maturitate pentru politica economică din Bulgaria. În acest context, menționez faptul că menținerea stabilității fiscal-bugetare și accelerarea reformelor structurale sunt principalele provocări pentru autoritățile responsabile cu implementarea politicilor economice de la Sofia. Printre reformele structurale necesare se menționează încorporarea într-o formă echilibrată și sustenabilă a revoluției digitale și a revoluției inteligenței artificiale, ameliorarea calității reglementării și dezvoltarea pieței de capital.

Atrag atenția cu privire la importanța implementării unor politici fiscal-bugetare și de venituri echilibrate după aderarea Bulgariei la Zona Euro, care să contribuie la ajustarea componentei structurale a deficitului bugetar, de la un nivel de aproximativ la 3% din PIB în 2024, potrivit estimărilor econometrice elaborate utilizând datele Eurostat și reprezentate în graficul de mai jos. Politicile fiscal-bugetare și de venituri responsabile sunt imperativ necesare, cu toate că ponderea datoriei publice în PIB este foarte redusă în Bulgaria (sub 30%). Astfel de măsuri sunt necesare pentru evitarea scenariului Greciei după declanșarea Marii Crize Financiare pe termen mediu.

Menținerea stabilității fiscal-bugetare și accelerarea reformelor structurale – principalele provocări pentru Bulgaria, după aderarea la Zona Euro (Andrei Rădulescu)
 - poza 2

Nu în ultimul rând, aderarea Bulgariei la Uniunea Monetară Europeană demonstrează faptul că EURO continuă să fie un proiect fiabil, rezistent și reprezintă un motor important pentru accelerarea integrării economice europene și sustenabilitatea convergenței economice a țărilor din Europa Centrală și de Est.