MFP a avut în vedere menținerea unui buffer în valută pentru acoperirea timp de 4 luni a necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice

*Băncile comerciale au continuat să fie principalii investitori pe piața internă a titlurilor de stat, deținând în portofoliu la sfârșitul anului 2018, 45,9% din volumul total al titlurilor de stat emise pe piaţă

*Cifrele privind deficitul pe 2018 au fost contestate de parlamentari din opoziție, iar un raport recent al Comisiei Europene a aratat că: “Rambursările de TVA au fost neobişnuit de scăzute în ianuarie 2019, cu un impact pozitiv asupra veniturilor din anul 2018 din punct de vedere cumulativ, dar negative în 2019”

Ministerul Finanțelor a avut în vedere, anul trecut, menținerea unui buffer în valută pentru acoperirea timp de 4 luni a necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, potrivit Raportului privind datoria publică guvernamentală la 31 decembrie 2018, prezentat în ședința de guvern de astăzi.

Conform documentului, deficitul bugetului general consolidat în termeni cash, în anul 2018 a fost de 2,9% din PIB, în timp ce deficitul bugetar calculat conform metodologiei UE (ESA2010) a reprezentat 3,0% din PIB.

Senatorul PNL Florin Cîțu a acuzat Guvernul că a măsluit datele privind deficitul pe 2018, astfel de acuze venind și din partea USR.

Recent, Florin Cîțu a scris pe Facebook: “I-AM PRINS! 

Comisia Europeană CONFIRMA- execuţia bugetară pentru 2018 MĂSLUITĂ!

În momentul în care Valcov şi Теодорович (Eugen Teodorovici – n.r.) au anunţat deficitul bugetar cu o lună înainte am spus că execuţia pentru 2018 o să fie falsificată. V-am spus atunci că am fost sunat din MFP şi mi s-a spus că urmează să măsluiască datele”, a precizat Florin Cîţu, făcând referire la prima sa postare în care spunea că datele financiare fuseseră falsificate de Ministerul Finanţelor Publice pentru a se ascunde situaţia dezastruoasă a economiei româneşti.

Senatorul PNL face referire la un fragment dintr-un raport al Comisiei Europene, în care se precizează că: “Rambursările de TVA au fost neobişnuit de scăzute în ianuarie 2019, cu un impact pozitiv asupra veniturilor din anul 2018 din punct de vedere cumulativ, dar negative în 2019”.

Finanţarea deficitului bugetar în anul 2018 s-a realizat în principal din surse interne (78%) și în completare din surse externe, potrivit MFP: “Sursele necesare refinanţării datoriei publice guvernamentale s-au asigurat de pe pieţele pe care s-au emis aceste datorii şi din rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului, care la sfârșitul anului 2018 a fost de 5,3 miliarde Euro, reprezentând cca 2,6% din PIB.

Instrumentele de datorie utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice au fost:

1.  emisiunile de titluri de stat în lei, respectiv certificate de trezorerie cu discont şi obligaţiuni de stat de tip benchmark pe piaţa internă, cu scadenţe pe termen mediu şi lung, până la 15 ani. În vederea îndeplinirii obiectivului de dezvoltare a pieţei interne a titlurilor de stat şi pentru construirea şi consolidarea curbei de randament aferentă titlurilor de stat pe piaţa internă, în anul 2018 au fost emise în mod regulat titluri de stat în lei în valoare de 42,9 miliarde lei.
2. emisiunile de titluri de stat în Euro pe piaţa internă MFP a emis obligaţiuni de stat denominate în euro în valoare totală de 612 milioane euro.
3. titluri de stat destinate populației În anul 2018, au fost lansate 3 emisiuni de titluri de stat destinate populației în formă dematerializată prin Programul TEZAUR, în lunile iulie, august și decembrie, cu maturități de 2, 3 și 5 ani, totalizând 2 mld. lei. Titlurile de stat destinate populatei au fost lansate prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului precum și prin subunitățile poștale ale Companiei Naționale Poșta Română.
4.  emisiunile de euroobligaţiuni în Euro pe pieţele internaţionale de capital În anul 2018 MFP a atras de pe piețele financiare internaționale un volum de 3,75 mld. euro, și 1,20 mld.USD prin trei emisiuni de euroobligatiuni, reprezentând echivalentul a 4,6 mld. EUR, astfel:

• în data de 8 februarie 2018 a fost atrasă suma totală de 2 mld. EUR prin intermediul unei tranzacții cu două tranșe, din care 750 mil. EUR printr-o nouă emisiune cu maturitate de 12 ani (randament de 2,585%, cu un cupon de 2,50%) şi 1,25 mld. EUR printr-o nouă emisiune cu maturitate de 20 ani (randament de 3,45%, cu un cupon de 3,375%), în condițiile unei cereri totale de 4,5 mld. EUR;
• în data de 15 iunie 2018 a fost realizată prima tranzacție de preschimbare de datorie a României, prin emiterea de euroobligațiuni în dolari cu maturitatea de 30 ani, cu un volum de 1,2 mld. USD, din care suma de 231 mil. USD a fost utilizată pentru răscumpărarea anticipată a unei serii de euroobligațiuni denominată în USD scadentă în 2022. Cererea totală pentru noua emisiune a totalizat 1,8 mld. USD;
• în data de 11 octombrie 2018 a fost atrasă suma totală de 1,75 mld. EUR prin intermediul unei tranzacții cu două tranșe, din care 1,15 mld. EUR printr-o nouă emisiune cu maturitate de 10 ani (randament de 3,029%, cu un cupon de 2,875%) şi 600 mil. EUR printr-o nouă emisiune cu maturitate de 20 ani lung (randament de 4,234%, cu un cupon de 4,125%), în condițiile unei cereri totale de 2,8 mld. EUR. e) intrările din credite externe pentru finanțarea de proiecte. f) împrumuturile contractate de autoritățile administrativ-teritoriale.

Pentru îmbunătăţirea managementului datoriei publice şi evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, în vederea reducerii riscului de refinanţare şi de lichiditate s-a avut în vedere menţinerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, în valoare echivalentă acoperirii necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice pentru cca 4 luni.”

La sfârșitul anului 2018 ratele dobânzilor aferente titlurilor de stat românești in lei s-au situat peste nivelurile de la sfârșitul anului 2017

În contextul unui avans moderat al activității de creditare a instituțiilor financiare pe parcursul anului 2018 și a surplusului de lichiditate existent în piață, băncile comerciale au continuat să fie principalii investitori pe piața internă a titlurilor de stat, deținând în portofoliu la sfârșitul anului 2018, 45,9% din volumul total al titlurilor de stat emise pe piaţă, fiind urmate de investitorii nerezidenţi (20,2%), în timp ce fondurile de pensii au înregistrat o creștere a deținerilor de la 16,5% la sfârșitul anului 2017 la 18,2% la sfârșitul anului 2018, potrivit MFP.

Datoria publică guvernamentală la 31 decembrie 2018 a fost în valoare 331,1 miliarde lei, reprezentând 35,1% din PIB. În continuare ponderea cea mai mare în total datorie publică guvernamentală a reprezentat-o datoria publică guvernamentală directă (94,6%), diferenţa reprezentând-o datoria publică guvernamentală garantată. Datoria publică guvernamentală garantată a reprezentat 5,4% în total datorie publică guvernamentală, ca urmare a garanţiilor acordate în cadrul programelor guvernamentale.