MFP are în vedere o finanţare netă preponderent în monedă naţională, în paralel cu accesarea piețelor externe şi apelarea la instituţiile financiare internaţionale

*În vederea limitării riscului de refinanțare și de lichiditate se va continuă politica de menținere a unei rezerve financiare în valută

În condițiile unor deficite bugetare de până la 3% din PIB, pe termen mediu, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) are în vedere o finanţare netă preponderent în monedă naţională pentru a continua procesul de dezvoltare a pieţei interne, în paralel cu accesarea pietelor externe de capital în Euro şi contractarea de împrumuturi de la IFI-uri (instituții financiare internașionake) în vederea asigurării unor surse robuste de finanţare, păstrând accesul cu caracter oportunist la pieţele internaţionale de capital în alte valute decât Euro, în condițiile unui raport cost/risc avantajos pentru statul român, a diversificării bazei de investitori și a utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar), arată instituția în Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2019-2021, ce se află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi.

Pentru perioada 2019-2021, obiectivele Ministerului Finanţelor Publice în administrarea datoriei publice guvernamentale rămân aceleași ca cele prevăzute de Strategia revizuită anul trecut, respectiv: – Asigurarea necesarului de finanţare al administrației publice centrale pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu şi lung; – Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, şi – Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat.

Ministerul a stabilit următoarele linii directoare strategice reprezentând principiile care vor sta la baza deciziilor de finanţare în perioada 2019 -2021:

1. Finanțarea netă preponderent în monedă națională, care să faciliteze în continuare dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat și totodată să sprijine diminuarea expunerii la riscul valutar ținând cont în același timp de capacitatea de absorbție a pieței interne, și, în general de cererea pentru instrumentele de datorie în lei , precum și de necesitățile diversificării bazei de investitori în titlurile de stat.
2. În funcție de condițiile din piață, Ministerul Finanțelor Publice are în vedere asigurarea prefinanțării parțiale a necesităților de finanțare estimate pentru anul următor.
3. Realizarea unui profil cât mai uniform al rambursării datoriei, evitând pe cât posibil concentrarea rambursărilor de rate de capital/refinanţărilor de titluri de stat pe termen scurt.
4. Atenuarea riscului de refinanţare și a riscului de lichiditate prin menţinerea unei rezerve în valută la un nivel confortabil şi eventual prin alte instrumente în funcție de condițiile și termenii acestora.
5. Menţinerea prezenţei pe pieţele internaţionale de capital prin emisiuni de euroobligațiuni predominant în Euro şi accesarea oportunistă a pieţelor internaţionale de capital în USD sau în alte valute, avându-se în vederea extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală, precum și raportul cost/risc asociat acesteia și diversificarea bazei investiționale.
6. În procesul de finanţare externă se va avea în vedere contractarea de datorie preponderent în Euro.
7. Emisiunile pe piața internă în Euro vor fi avute în vedere doar în contextul cererii specifice exprimate de investitorii locali în lipsa unor instrumente alternative de plasament, în condițiile unui raport maturitate/cost avantajos.
8. Menţinerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă prin limitarea ponderii datoriei care îşi modifică rata dobânzii într-un an şi a perioadei medii până la următoarea modificare a ratei de dobândă pentru întregul portofoliu de datorie.
9. Utilizarea instrumentelor de finanțare oferite de către instituţiile financiare internaţionale, avându-se în vedere termenii și condițiile avantajoase oferite de acestea.

MFP notează că riscul de refinanţare şi cel al ratei dobânzii aferente datoriei denominate în moneda naţională, deși s-au menținut la un nivel relativ constant situându-se pe tot parcursul anului 2018 în intervalul țintelor indicative stabilit prin Strategie, sunt în continuare riscuri asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale care nu trebuie neglijate: “Prin comparație, expunerea la riscul valutar este mai usor de administrat, însă trebuie corelată cu al treilea obiectiv al Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu, respectiv cel de dezvoltare a pieţei interne de titluri de stat. În vederea limitării riscului de refinanțare și de lichiditate se va continuă politica de menținere a unei rezerve financiare în valută. Pentru realizarea obiectivului privind dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat se va urmări creşterea eficienței acestei pieţe prin îmbunătăţirea lichidităţii, a gradului de transparenţă, consolidarea curbei randamentelor titlurilor de stat, precum și diversificarea și lărgirea bazei de investitori. În scopul diversificării și lărgirii bazei de investitori, pentru creșterea accesibilităţii persoanelor fizice la cumpărarea titlurilor de stat, dar și în vederea creşterii accesibilităţii persoanelor fizice și a diversificării canalelor de vânzare a titlurilor de stat, ca instrumente de economisire, se derulează programul de distributie a titlurilor de stat pentru populație atât prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului, cât și prin rețeaua de unități ale Companiei Naționale Poșta Română.”

Pe parcursul anului 2018, necesitățile brute de finanțare la nivel guvernamental (central și local) în valoare de 70,8 mld. lei au fost acoperite în proporție de cca 78% din surse interne și 22% din surse externe, potrivit documentului. Astfel la nivelul administrației publice centrale, MFP pe piața internă a urmărit asigurarea unei prezențe constante și continue, prin organizarea în mod regulat de licitații de titluri de stat, atât în scopul satisfacerii cererii din partea investitorilor, cât și pentru evitarea eventualelor presiuni în atragerea resurselor financiare. Volumul emisiunilor de titluri de stat denominate în lei pe piața internă a fost de 42,9 miliarde lei, iar cele denominate în Euro au fost de 612 milioane. În completare, în lunile iulie, august și decembrie, au fost lansate 3 emisiuni de titluri de stat destinate populației în formă dematerializată prin Programul TEZAUR, cu maturități de 2, 3 și 5 ani, totalizând 2 mld. lei. În ceea ce privește sursele externe, în anul 2018 MFP a atras de pe piețele financiare internaționale un volum de 3,75 mld. euro, și 1,20 mld.USD prin trei emisiuni de euroobligatiuni, reprezentând echivalentul a 4,6 mld. Euro.

Institutia mai arata ca Strategia revizuită pentru orizontul de timp 2019-2021 este în concordanţă cu indicatorii bugetari prevăzuți în Strategia Fiscal-Bugetară pe termen mediu şi prevede direcţia în care autorităţile doresc să acţioneze pentru asigurarea finanţării, precum şi pentru îmbunătăţirea structurii portofoliului datoriei, liniile directoare sub forma principiilor care vor sta la baza deciziilor de finanţare, şi care sunt exprimate sub forma unor intervale ţintă pentru principalii indicatori de risc: riscul de refinanţare, riscul ratei dobânzii şi riscul valutar: “Utilizarea acestor intervale pentru ţinte permite flexibilitatea necesară în administrarea datoriei publice guvernamentale pentru a răspunde la modificarea condiţiilor de pe pieţele financiare. Sfera de cuprindere a Strategiei se limitează la datoria contractată direct sau garantată de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, însă nu include împrumuturile din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului („finanţarea temporară”). Finanţarea temporară reprezintă un instrument de administrare a lichidităţilor şi nu poate fi considerată un instrument de finanţare pe termen mediu”.

Astazi are loc prima sedinta de Guvern, dupa demisia ministrilor ALDE.