Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 4,3% prevăzută pentru anul 2021, cu un vârf în anul 2023 de 5% și un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2022-2024, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilor UE (4,2% la nivelul zonei euro și 4,1% pe total UE, estimată pentru anul 2021, conform prognozei de toamnă a UE), arată un Raport privind situaţia macroeconomică pe anul 2021 şi proiecţia acesteia pe anii 2022-2024, publicat, azi, de Ministerul Finanțelor, alături de proiectul de lege a bugetului.

În condițiile unui cadru internațional și intern dificil marcat de criza pandemică, România are o viziune de politici fiscale și bugetare care să permită recuperarea contracției economice din anul 2020 și să potențeze și să mențină creșterea economică la un nivel de peste 4% pe orizontul de referință, fiind conștientă că trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a pregăti economia să facă față unor eventuale șocuri viitoare, arată MFP.

Potrivit proiectului de lege publicat azi de MFP, bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de  174.102,0 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 318.456,6 milioane lei credite de angajament și în sumă de 261.451,7 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 87.349,7 milioane lei.

Pandemia de Covid-19 ce a marcat anul 2020 a provocat o recesiune bruscă și profundă în întreaga lume, punând la încercare sistemele de sănătate și de protecție socială, societățile și economiile, modul în care trăim și colaborăm, arată MFP. În aceste condiții, conform prognozei de toamnă, economia Zonei Euro va înregistra o contracție de 7,8 % în 2020, și se estimează o creștere de 4,2 % în 2021 și de 3% în 2022. Conform previziunilor, economia UE se va contracta cu 7,4 % în 2020,  fiind preconizată o creștere de 4,1 % în 2021 și de 3 % în 2022. Perspectivele de redresare sunt neuniforme de la țară la țară în functie de răspândirea virusului, strictețea măsurilor de sănătate publică adoptate pentru a-l ține sub control, compoziția sectorială a economiilor naționale și forța răspunsurilor politice naționale.

Ministerul prezintă Obiectivele politicii fiscal bugetare pe anul 2021 și orizontul 2022-2024 :

• “susținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive pe orizontul de referință, finanțarea schemelor de ajutor de stat prin măsuri de înlăturare a efectelor crizei pandemice generate de Covid 19 care țintesc populația și agenții economici;
• Realizarea graduală a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea țintei de deficit prevazută de regulamentele europene pâna la sfârșitul orizontului de prognoză, respectiv anul 2024 ;
• Reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investitiilor publice prin creșterea aportului fondurilor europene cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix;
• Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicate de criza sanitară,  simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne,  pentru a crea  premisa unei creșteri economice durabile;
• Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil;
• Eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice printr-un pachet susținut de reforme în domeniul cheltuielilor de personal, al pensiilor, precum și asupra operatorilor economici așa cum sunt definiți în Ordonanța Guvernului nr.26/2013 

• Măsurile adoptate de Guvernul României, considerate de magnitudini istorice au reprezentat un răspuns coordonat, rapid, ambițios și direcționat, astfel încât să răspundă nevoilor celor mai acute,cu scopul de a susține pe cei care iși pierd locul de muncă, precum și companiile afectate.

Costul total al măsurilor de sprijin legate de COVID-19 în anul 2020 a fost de 4,85% din PIB. O parte din aceste măsuri se continuă și în anul 2021 pe lângă alte noi măsuri aprobate, generând, astfel, un cost estimativ de  3,81% din PIB.

În anul 2020, impactul măsurilor de prevenire și combatere a pandemiei COVID-19 asupra bugetului general consolidat a fost de 3,65% din PIB, din care 0,4 puncte procentuale sunt finanțate din fonduri UE, din care 0,2 pp s-au rambursat în 2020, restul urmând să se ramburseze în anul 2021, respectiv în anul 2021 este estimat la 1,29% din PIB din care 0,35 puncte procentuale estimate a se rambursa din fonduri UE.

De asemenea, pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemia COVID19, au fost aprobate o serie de programe guvernamentale de sprijin pentru susținerea activității IMM-urilor și a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei prin intermediul garanțiilor de stat, pentru în anul 2020 s-au acordat garanții în valoare de 12,48 mld lei (1,20% din PIB), iar pentru anul 2021 se estimează garanții în valoare de 28,10 mld lei (2,52% din PIB).

Măsuri pe anul 2021

• menținerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020;
• menținerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
• menținerea în anul 2021 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020;
• neacordarea de premii și a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017;
• compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător; pentru polițiști și cadre militare se mențin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfășurată în zilele de sărbători legale;
• prelungirea folosirii voucherelor de vacanță emise în anul 2019 și anul 2021 până la sfârșitul anului 2021 și suspendarea emiterii de vouchere de vacanță pentru anul 2021 de către autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum și serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr.41/1994;

• studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri și naval. Studenții orfani sau proveniți din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.”

Consolidarea fiscală prevăzută pentru orizontul de referință va permite atingerea țintei de deficit prevazută de regulamentele europene până la sfârșitul orizontului de prognoză, respectiv anul 2024 ;

Planificarea bugetară pe anul 2021 și estimările pe perioada 2022-2024 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2021 la 8,23% din PIB,  urmând ca acesta să ajungă în anul 2024 la 2,90% din PIB, respectiv o reducere de 5,33 puncte procentuale față de anul 2021, încadrându-se spre sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2024)  în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,9% din PIB în anul 2024. 

• evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, faptul că măsurile luate de autorități pentru redresarea economică îsi produc efectele, anul 2021 fiind primul pas în care are loc o ajustare  a tintei de deficit față de anul 2020,  pas important pentru revenirea în mod gradual  la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, revenire  prevăzută pentru anul 2024.
• existența unei strategii graduale și coerente de consolidare bugetară care să minimalizeze costurie economice și sociale asociate;
• corecția bugetară presupune  un echilibru între necesitatea de ajustare fiscală și nevoia de sprijinire a recuperării economice”, sprijinirea economiei și a sistemului de sănătate, rămân prioritare în circumstanțele  dificile actuale”;
• pachetul  financiar al UE de care va beneficia și România, va putea juca un rol important in realizarea corecției bugetare. Resursele europene vor putea finanța proiecte în domeniul digitalizării, combaterii poluării, infrastructurii, sănătății, educației, reforme structurale, guvernanța mai bună a sectorului public, dezvoltarea unor avantaje competitive care au ca efect mărirea PIB- ului potențial;
• România a beneficiat în anul 2020 si beneficiază și în anul 2021 de „clauza generală derogatorie” de la prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC), ceea ce presupune că impactul bugetar aferent măsurilor adoptate pentru combaterea pandemiei Covid-19 și a efectelor sale negative (sociale și economice) nu va fi luat în considerare la evaluările Comisiei privind atingerea țintei de deficit în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Investițiile constituie motorul creșterii economice și al creării de locuri de muncă, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix, parcursul investițional fiind potențat de efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiționale din partea sectorului public, precum și perspectiva disponibilității începând cu anul viitor a unui volum mare de fonduri europene destinate redresării economice.

• România va beneficia de 30,4 mld. euro din „Mecanismul de redresare și rezilență”  creat  pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE  pentru a  atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face  ca economiile și societățile europene să devină mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Pentru a putea beneficia de aceste fonduri, statele membre trebuie să pregătească planuri naționale de redresare și reziliență (PNRR) care să stabilească o serie de reforme și investiții care să răspundă celor șase priorități de relevanță europeană, să reprezinte un set de măsuri care ține cont de prioritățile identificate la nivel național în corespundere cu prioritățile UE, să contribuie la provocările identificate în recomandările specifice de țară,să contribuie la tranziția către o economie verde și digitală.

• Pentru anul 2021 investițiile sunt estimate la 5,50% din PIB, mai mari cu 8,3 miliarde lei ca în anul 2020, iar în anul 2024 acestea reprezintă 4,81% din PIB, o creștere de 6,1 miliarde lei față de anul 2021 cu un vârf situat în anii 2020-2022.
• În anul 2021 se constată o îmbunătățire a structurii cheltuielilor de investiții în sensul creșterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile la 2,87% din cadrul surselor de finanțare, față 2,01% în 2020 și se observă ca finanțarea din fonduri europene ocupă cea mai mare pondere în cadrul surselor de finanțare în anii 2021 și 2022.
• Prezentarea estimării sumelor destinate investitiilor publice în perspectivă multianuală 2021-2024 va conferi finanțării acestora stabilitate și predictibilitate, va reflecta întregul efort bugetar antrenat,  multe din acestea vor fi finanțate din fonduri europene în vederea decongestionării spațiului fiscal și a susținerii creșterii economice sustenabile.

Susținerea mediului de afaceri este o altă coordonată a construcției bugetare responsabile și credibile pentru anul 2021 prin sprijinirea sectorului IMM, caracterizat prin dinamism și diversitate, prin finanțarea unor programe importante:

• Programul ”Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor de investiții”,
• Programul ”Transferuri în cadrul schemelor de ajutor de stat reprezentând sume restituite la acciză pentru motorina utilizată drept combustibil”,
• Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA:
• Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii „IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE“
• Programul IMM FACTOR – Produs de garantare a creditului comercial şi a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia
• Pe termen mediu (2021 – 2024), în condiții de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va mentine la un nivel sustenabil ce nu va depăși 55,0% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă  (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide)^[1] nu va depăşi 48,0% din PIB.

Eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice printr-un pachet susținut de reforme în domeniul cheltuielilor de personal, al pensiilor, precum și asupra operatorilor economici așa cum sunt definiți în Ordonanța Guvernului nr.26/2013

La nivelul pieţei muncii, se va urmări eficientizarea politicii de ocupare și de stimulare a muncii, astfel încât să se ofere servicii competitive și adaptate realităților din piața muncii atât pentru angajatori, cât și pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, legarea muncii de criterii de performanță.

• Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată s-a majorat la 2.300 lei lunar, începând cu data de 13 ianuarie 2021, ceea ce reprezintă o creștere de 3,1% față de luna decembrie 2020
• pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 169,333 ore în medie pe lună,
• Politici corecte şi eficiente vizând pensiile. Se va avea în vedere pensii echitabile pentru toate categoriile de pensionari, un sistem public de pensii sustenabil.

Principiul contributivității și asigurarea unui sistem care să urmărească eliminarea inechităților vor fi principii  de bază care vor contura poltica de pensii în viitor.

• Asistenţă socială va fi îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor și asigurarea unor

      condiţii de trai decente pentru familiile în dificultate şi categoriile sociale vulnerabile

• Alocația de stat pentru copii
• Începând cu drepturile bănești aferente lunii august 2020, cuantumul alocației de stat se majorează cu 19% față de valoarea din iulie 2020
• Începând cu drepturile bănești aferente lunii ianuarie 2021, cuantumul alocației de stat se majorează cu 16% față de valoarea din decembrie 2020

• Reforma operatorilor economici definiți potrivit Ordonanței Guvernului nr.26/2013

• Ministerele care au în subordine operatori economici vor analiza cauzele înregistrării de pierderi și/sau plăți restante la acești operatori.
• Va fi prezentat un set de măsuri concrete de restructurare și reorganizare cuantificabile pentru eficientizarea  activității operatorilor economici în vederea diminuarii pierderilor sau plăților restante, pentru redresarea activității acestora.
• Acordarea unor sume de la bugetul de stat în anul 2021 pentru acești operatori economici va fi condiționată de respectarea implementării măsurilor de redresare a activității acestora.

• Din coordonatele construcției bugetare pe anul 2021 și orizontul 2022-2024 derivă și principiile de bază ale acestui proiect de buget: transparență, eficietizare, realism, evitarea risipei banului public, reconsiderare priorități de finanțare.

• România are în viitor o serie de provocări: întărirea programării multianuale, având în vedere functionarea programelor de investiții ale ordonatorilor de credite, implementarea fondurilor europene, a căror operaționalizare necesită o finanțare stabilă și predictibilă, soliditatea bugetului public, reorientarea bugetului public spre prioritățile Pactului ecologic european care susține tranziția verde și digitală, schimbările climatice, susținerea reformelor structurale necesare, un spaţiu fiscal suficient de manevră în caz de dificultăți economice proprii şi/sau prin contagiune, menţinerea datoriei publice în limite sustenabile, eficiența politicilor publice care trebuie să se manifeste în performanţa mediului de afaceri, antreprenorial şi mobilitatea forței de muncă, a bunurilor şi serviciilor, stimularea unei atitudini corecte privind creșterea salariilor pe baza creșterii productivității muncii, îmbunătățirea colectării precum și creșterea potențialului de absorbție al fondurilor europene, provocări care odată atinse, ne pot îndreptăți la speranța menținerii României în topul economiilor UE și astfel creșterea nivelului de trai al membrilor societății;

• Politica fiscal bugetară va pune accent pe întărirea conceptelor de sustenabilitate și economie rezilentă, rezistentă la șocuri adverse, a echilibrelor între macro și microeconomie, consolidarea guvernanței, orientarea viitoarelor proiecte de investiții către diminuarea/eliminarea vulnerabilităților structurale (infrastructura de transport, infrastructura sanitară) în contextul provocărilor unei societăți în profundă schimbare determinate de criza pandemică, cel mai mare lockdown din istoria modernă.

• Cuvintele cheie care caracterizează acest proiect de buget sunt reconsiderare, eficientizare recalibrare , întrucât se constată o îmbunătățire a compoziției cheltuielilor bugetare în favoarea investițiilor și scăderea ponderii cheltuielilor materiale,  a celor de personal, a celor cu asistența socială în total cheltuieli bugetare, mărind spațiul de manevră pentru cheltuieli cu rol în asigurarea și menținerea creșterii economice, dar și o îmbunătățire a structurii cheltuielilor de investiții în favoarea creșterii ponderii proiectelor europene în totalul surselor de finanțare.
• Politica fiscal bugetară reflectată în proiectul de buget trebuie să trimită un mesaj de încredere și responsabilitate, pentru ca efectele crizei sanitare să fie contracarate, iar aderarea la zona Euro să devină o realitate, să demonstreze o viziune politică puternică față de proiectul european, ca toate statele membre să acționeze pentru o Uniune prosperă și sigură.

[1] Activele financiare  lichide calculate pe baza datelor disponibile de la BNR  pentru primele 3 trimestre din 2020, la care s-a adaugat cresterea de buffer la dispozitia Trezoreriei statului din ultimul trimestru al lui 2020. Activele financiare lichide se refera la urmatoarle instrumente : AF1 – aur şi DST, AF2 – depozite şi numerar, AF3- titluri de valoare, altele decât acţiuni, AF5 – acţiuni şi alte participaţii la capital, dacă sunt cotate la bursă, inclusiv acţiunile fondurilor mutuale, conform metodologiei pentru Programul de Convergență.”