• Interviu cu Mihaela Mitroi – Partener EY România, Lider Regiunea Europa de Sud Est
• “Mediul privat trebuie în continuare sprijinit pentru că este esențial în orice scenariu al repornirii economiei”
• “O repornire serioasă a economiei trebuie să aibă în vedere toate domeniile, de la construcții la HoReCa și de la servicii la producția industrială”

 

Schemele “clasice” de ajutor de stat –  807- cu privire la investitii de peste 1 milion de euro şi 332- cu privire la crearea de locuri de muncă – au fost flexibilizate în acest an, autorităţile dând acces mai facil la ele prin modificarile aduse în luna august 2020.

Mihaela Mitroi, Partener EY România, Lider Regiunea Europa de Sud Est, ne-a declarat, într-un interviu, că autorităţile au schimbat mult modul de acordare a ajutoarelor de stat prin termene mai rapide, depunerea electronică a dosarelor, discuţii deschise la Ministerul Finanţelor, ceea ce a dus la creşterea semnificativă a ajutoarelor de stat acordate în acest an, comparativ cu anii precedenţi.  

“Anul acesta, am simţit din partea autorităţilor o deschidere mult mai mare în colaborarea cu mediul privat, ceea ce este fantastic”, ne-a spus Mihaela Mitroi.         

Practic, prin schema 807, companiile pot primi, pentru producţie, până la 50% ajutor de stat în funcţie de zonă şi pe baza unui plan de afaceri, bani care pot fi returnaţi ulterior prin taxe şi impozite. Prin schema 332 – crearea de locuri de muncă, dacă înainte era vorba de crearea a minim 10 angajaţi cu salariul brut, acum se acordă bani pentru crearea a nimim 100 de locuri de muncă, cu salariul brut fără limită de valoare.

Aceste două scheme, care se terminau la finalul acestui an, s-au prelungit până în 2023, cu termen de plată până în 2028.         

Citiţi, mai jos, interviul cu Mihaela Mitroi.

Reporter: Care sunt, în opinia dvs, cele mai relevante scheme de ajutor de stat în acest an marcat de pandemia de Covid și care au avut un impact puternic în economie?

Mihaela Mitroi: Cele mai relevante scheme de ajutor de stat în acest an cu impact în economie sunt H.G. 807/2014 și H.G. 332/2014, ce au ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, respectiv care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă.

Trebuie menționat că atât H.G. 807/2014 și H.G. 332/2014 au fost adaptate în vara acestui an nevoilor investitorilor, sunt mult mai flexibile și angrenate într-un proces de extindere de până la 2 ani în contextul pandemiei COVID-19 pentru a ajuta investitorii să ajungă la rezultatele financiare proiectate ce pot fi influențate în contextul actual.

Reporter: Cum vedeți posibilele scheme de ajutor de stat pentru sectorul HORECA?

Mihaela Mitroi: Există o ordonanță, OUG nr. 130/2020, care este în vigoare din august 2020, aplicabilă pentru mai multe sectoare de activitate. Până acum au fost emise Procedurile de implementare ale acestei Ordonanțe – Măsura 1 – care se referă la micogranturi dar care este închisă de la sfârșitul lui octombrie, Măsura 2 granturi pentru capital de lucru care este deschisă până la 31 decembrie 2020, granturi de maxim 150.000 de euro – dacă există certificat de urgență, iar recent a fost emisă și Măsura 3 -Procedura aferentă de implementare a măsurii “Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor” – publicată recent.

Măsura este valabilă până la 30 iunie 2021, plățile în cadrul măsurii vor fi efectuate până la 31 decembrie 2023. Granturile pentru investiții se acordă pe proiect și beneficiar și au o valoare cuprinsă între 50.000 euro și 200.000 euro, în funcție de nevoile de finanțare ale proiectelor de investiții depuse.

Înscrierea în program în vederea obţinerii finanţării se face on-line pe link-ul https://granturi.imm.gov.ro. Sumele acordate pot fi până la 200 mii euro, depinzând și de regiunea unde are loc investiția.

Reporter: Cât de mult credeți că vor afecta schemele de ajutor de stat din acest an indicatorii macroeconomici, în condițiile unui deficit bugetar deja destul de mare?

Mihaela Mitroi: Având în vedere contextul de acum, indicatorii macroeconomici nu trebuie priviți pe termen scurt și nici impactul calculat de pe o lună pe altă. O analiză de impact serioasă trebuie să acopere o periodă de până la 5 sau 7 ani. Prin urmare, trebuie să luăm în considerație acest aspect atunci când vorbim depre schemele de ajutor de stat cu impact major în economie.

Pentru că sumele reprezentând ajutor de stat se vor restitui în maxim 5 ani prin impozite și taxe suplimentare. Banii se restituie după finalizarea investiției în condițiile în care trebuie îndeplinite niște condiții cumulative legate de investiție și rezultatele economice previzionate pe baza cărora s-a făcut aplicația. Dacă nu se respectă condițiile din planul de afaceri, se revocă acordul de finanțare și se vor restitui sumele cu dobânzi. Dobânda se calculează de la data la care ajutorul de stat a fost pus la dispoziţia beneficiarului, până la data recuperării efective.

Reporter: Din informațiile pe care le dețineți, cei care au apelat la ajutoare de stat și-au îmbunătățit activitatea sau doar au supraviețuit? Au adus plus valoare în economie?

Mihaela Mitroi: Sigur că investitorii au adus plus valoare în economie prin rezultatele fiscale generate la bugetul de stat. În cele mai multe cazuri discutăm de o îmbunătățire semnificativă a activității, generarea de noi locuri de muncă și reducerea ratei șomajului.

Pe de altă parte, anul acesta, în anumite industrii, companiile beneficiare de ajutor de stat au fost și ele afectate, însă au fost create condiții pentru ca aceste companii să nu fie supuse procedurii de restituire a ajutorului de stat prin neîndeplinirea condiției de restituire a acestuia prin neplata în 5 ani de zile a impozitelor aferente ajutorului de stat acordat. Aceasta s-a întâmplat prin prelungirea perioadei cu încă 2 ani.

Reporter: Cu cât au crescut investițiile în economie în acest an prin acordarea de ajutoare de stat? Dar locurile de muncă?

Mihaela Mitroi: Trebuie să luăm în considerare că principalul argument al ajutoarelor de stat și al garanțiilor de stat, pentru că și acest mecanism a fost folosit de Guvern în relația cu mediul de afaceri, a fost menținerea capacităților de producție ale companiilor românești.

Menținerea angajaților a fost un element central în planul de menținere a capacității de producție pentru momentul când criza de sănătate se va apropia de final. Mai mult, avantajul situației curente față de perioada 2008-2009, în privința forței de muncă și a pregătirii economiei pentru momentul de repornire, este acela că acum Guvernul a cheltuit bani pentru a ține în viață economia.

Din informațiile făcute public în perioada 2014-2020 (iulie) au fost emise 61 de acorduri de finanțare, valoarea proiectelor de investiții – 6.984 milioane de lei și valoarea cheltuielilor eligibile – 5.602 milioane de lei.

Valoarea ajutorului de stat aprobat – 2.437,91 milioane de lei din care plătit – 987,53 milioane de lei.

Locuri de muncă asumate – 11.485, din care deja create – 5.464.

Potrivit unor declarații oficiale recente, în baza schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 807/2014, din noiembrie 2019 și până anul acesta în noiembrie, au fost aprobate spre finanțare 23 proiecte de investiții, în valoare totală de aproape 1,8 miliarde lei. Ele ar genera, potrivit acelorași surse, aproape 2.400 de noi locuri de muncă, pentru care s-au aprobat ajutoare de stat în valoare totală de aproximativ 672 milioane lei. Proiectele ar aduce contribuții directe la dezvoltarea regională, prin plata de taxe și impozite de 736 milioane lei.

Principalele domenii de activitate în care vor fi implementate aceste proiecte de investiții sunt industria auto, industria aeronautică, industria alimentară și producția de electrocasnice.

Spre comparație, în perioada 2015-2019, media anuală a proiectelor aprobate spre finanțare pe schema 807/2014 a fost de doar 10 proiecte/an.

 Reporter: Din punctul dvs de vedere, care este domeniul principal care ar trebui să beneficieze de cele mai multe ajutoare de stat?

Mihaela Mitroi: Mediul privat trebuie în continuare sprijinit pentru că este esențial în orice scenariu al repornirii economiei. Este greu de ales un singur domeniu și nu putem vorbi despre repornirea economiei cu un singur domeniu. O repornire serioasă a economiei trebuie să aibă în vedere toate domeniile, de la construcții la HoReCa și de la servicii la producția industrială – niciun domeniu nu trebuie lăsat în urmă. Evident unele sectoare ale economiei vor avea un start mai greoi, și mă gândesc aici în principal la cele care au ca motor principal consumul populației, ca de exemplu turismul sau HoReCa. Măsurile economice luate până în acest moment de Guvern nu au ținut cont de ramura economică tocmai pentru că este nevoie de absolut toate motoarele economiei atunci când va trece criză din sănătate.

Pe de altă parte domeniul principal poate fi ales și în funcție de prevederile Strategiei de dezvoltare a României. Ajutorul de stat nu este panaceul pandemiei, ci este o măsură care ajută regiunile Uniunii Europenei în curs de dezvoltare.

Până acum majoritatea ajutoarelor de stat au fost acordate jucătorilor de piață din industria automotive/nave/ aparate electrocasnice, industria alimentară, producție în general, produse de hârtie/carton.

În contextul actual, o atenție suplimentară ar trebui acordată și acelor zone din țară noastră unde nu au fost accesate deloc sau insuficient în ultimii 5 ani investiții cu impact major în economie.

Reporter: Având în vedere schimbările aduse pandemie – telemunca, școala online – au fost schimbate schemele de ajutor de stat în consecință?

Mihaela Mitroi: Schemele de ajutor de stat au fost schimbate în acest context, astfel că nu s-au mai efectuat verificări la locul investițiilor în ultimele 6 luni (până la sfârșitul lunii decembrie), iar aplicațiile se pot face online.
Totuși, întrucât cei mai mulți investitori au accesat schemele de ajutor de stat pentru fabrici și unități de producție unde nu există automatizare fără intervenție umană, iar contextul economic global nu este favorabil rezultatelor financiare, de anul acesta întreprinderile care au primit Acord pentru finanțare pot solicita prelungirea cu până la maximum 2 ani a perioadei minime obligatorii de menţinere de 5 ani a investiției transmițând la Ministerul Finanţelor Publice o solicitare în acest sens până la 31.12.2021. Adică, taxele și impozitele generate pot fi returnate în 7 ani de la data finalizării investiției.

Reporter: Au crescut cererile privind ajutoarele de stat din acest an, comparativ cu anii precedenți?

Mihaela Mitroi: Guvernul practic a invitat mediul privat să depună cereri pentru asemenea instrumente. Deci răspunsul scurt ar fi, DA. Pentru o dezvoltare a răspunsului trebuie să ne uităm la context, la situația de ansamblu a economiei. Pentru că, fără o deschidere serioasă a executivului pentru asemenea instrumente, pe de o parte, și a Comisiei Europene care a aprobat o mulțime de scheme de ajutor de stat, acest lucru nu ar fi fost posibil.

Iar deschiderea a venit din dorința de a sprijini mediul privat. Pentru că nu este sustenabil ca sistemul economic să se bazeze la nesfârșit pe ajutorul Guvernului – statul nu este un antreprenor, statul trebuie să fie un partener al mediului economic și să-i ofere acele instrumente de care are nevoie pentru a funcționa corect economic.

Reporter: Ați constatat o debirocratizare, o flexibilizare a instituțiilor statului privind acordarea schemelor de ajutor de stat?

Mihaela Mitroi: Să ne aducem aminte că Ministerul Finanțelor Publice a făcut din digitalizarea ANAF un obiectiv menit a crește gradul de colectare. În primăvară, când pandemia debuta puternic și a fost nevoie de închiderea parțială a economiei pentru a proteja sănătatea cetățenilor, Ministerul Economiei a eliberat certificatele pentru situații de urgență în regim online. Exclusiv online. Aș spune că este un pas serios înainte pe care l-am făcut, iar digitalizarea și eficientizarea interacțiunii dintre stat și cetățean au pornit pe un drum de pe care nu au voie să se mai întoarcă.

Această pandemie a determinat instituțiile statului să ajute investitorii printr-o modificare evidență atât a actelor normative cât și procedurale pentru schemele de ajutor de stat. Debirocratizarea și modificarea acestor scheme de ajutor de stat au avut la bază armonizarea legislației naționale cu modificările comunitare, flexibilizarea accesului la finanțare a operatorilor economici, precum și simplificarea procedurilor și eliminarea unor prevederi care nu mai sunt necesare.

Printre cele mai importante modificări pot enumera:

– introducerea obligaţiei întreprinderii de a realiza contribuţia la dezvoltarea regională cel puţin la nivelul ajutorului de stat plătit, renunţându-se la obligaţia că această contribuţie să fie realizată la nivelul ajutorului de stat aprobat;

– eliminarea anumitor indicatori cantitativi nerelevanţi în procesul de analiză;
– prelungirea a perioadei în care se pot emite acorduri pentru finanţare până în anul 2023;
– prelungirea până în anul 2028 a perioadei în care se poate efectua plata ajutorului de stat;
– introducerea posibilităţii extinderii perioadei de menţinere a investiţiei cu până la maximum 2 ani în vederea îndeplinirii menţiunilor speciale din acord;
– eliminarea modalităţii de stabilire a cheltuielilor eligibile din categoria construcţii pe baza standardului de cost;
– introducerea posibilităţii depunerii unor documente şi în varianta electronică;
– uniformizarea termenelor în zile lucrătoare atât pentru MFP cât şi pentru solicitant.