Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi: Astăzi, Instituția Supremă de Audit din România respectă standardele internaționale de audit

• Un oficial al SUA: Curtea de Conturi a României aplică în activitatea ei la standardele internaționale în materie

Sute rapoarte de audit care scot la suprafață probleme structurale ale autorităților locale și centrale (salarizarea magistraților, accesul la apă și canalizare al populației, disfuncționalitățile sistemului informatic al ANAF și al Trezoreriei de Stat, nereguli la companiile de stat, disfuncționalități în controlul intern managerial și în desfășurarea contractelor de achiziții publice la nivel local, aplicarea neunitară a legii salarizării, etc.), 5,416 miliarde de lei prejudicii descoperite, aproximativ 7,059 miliarde de lei care ar fi putut intra la bugetul de stat, dar nu au fost colectați de instituțiile auditate de Curtea de Conturi și abateri financiar contabile de 457,802 miliarde de lei descoperite (2017-2024).

Sunt date care pot oferi o perspectivă asupra mandatului lui Mihai Busuioc la șefia Curții de Conturi. De asemenea, pentru prima dată de la reînființare, după comunism, instituția a ajuns să respecte în ansamblu standardele internaționale de audit. Un oficial american spunea că Guvernul României trebuie să se uite și la performanța instituțiilor, nu doar la cheltuielile acestora. Iar pentru prima dată, Curtea de Conturi face rapoarte de performanță, și nu doar de audit financiar sau de conformitate, explica Judy England-Joseph, consultant al Centrului de Excelenţă în Audit al SUA (GAO) care a făcut parte din echipa de analiză funcțională a Curții și a ținut cursuri de perfecționare pentru auditorii români.

“Curtea de Conturi face audit al performanţei de câţiva ani deja. Actualul preşedinte, domnul Busuioc (preşedintele Curţii de Conturi, Mihai Busuioc n.r), este o persoană care a încercat foarte mult să stimuleze, să crească gradul de sofisticare şi calitatea auditurilor de perfomanţă. Şi tocmai de aceea s-a solicitat asistenţă tehnică. Da, vrem să ne concentrăm pe performanţă. Adică nu e suficient să le dăm banii să-i cheltuiască. Trebuie să ne asigurăm că-i cheltuiesc pe ce trebuie, că-i cheltuiesc într-un mod care să fie într-adevăr în beneficiul cetăţenilor români. Este interesant, pentru că auditul performanţei se face de mult timp în Statele Unite şi în Europa. Dar doar în ultimii ani mai multe ţări au început să se îndrepte în direcţia aceasta. Tocmai de aceea mă bucur foarte mult că Curtea de Conturi a României încearcă să se îndrepte către viitorul contabilităţii şi către viitorul unei mai bune răspunderi la nivelul Guvernului”, a declarat aceasta, într-un interviu acordat Agerpress.

Transparentizarea activității și accesul tuturor la informațiile din rapoartele realizate de Curtea de Conturi sunt alte reforme relevante care au fost făcute în ultimii opt ani. Pentru prima dată știm programul de audit al instituției cu un an înainte, de asemenea, toate rapoartele sunt publice integral și sunt publicate pe site-ul instituției. În trecut, transparența era doar un deziderat. Astăzi este o realitate, un pas spre normalitate.

“Astăzi, Curtea de Conturi a României respectă toate standardele internaționale aplicabile instituțiilor supreme de audit. Astfel, Curtea de Conturi a devenit etalon de transparență publicând nu numai programul anual de activitate, ci și rezultatele misiunilor de audit. De asemenea, rapoartele de audit au fost restructurate și standardizate, lucrăm la un nou mecanism intern de revizuire a lor și la realizarea unui control al calității pe mai multe paliere. Iar, foarte important, acum rapoartele sunt asumate instituțional, prin aprobarea lor la nivelul Plenului”, a declarat Mihai Busuioc.

Potrivit acestuia, s-a reușit o schimbare de paradigmă, astfel încât instituția să nu fie percepută doar ca pe o sperietoare.

“Paradigma a fost schimbată: găsim greșelile erorile, dar îi ajutăm, prin recomandările noastre din rapoartele de audit, pe cei care greșesc să le îndrepte. Taxăm eventualele neregularități, dar acceptăm că, din diverse cauze, pot să existe erori de interpretare a legilor. Încercăm să facem cât mai aplicat și argumentat diferența dintre fraudă și eroare. Bineînțeles, totul până la fraude și prejudicii– aici nu pot exista circumstanțe atenuante și le tratăm cu maximă severitate și responsabilitate. În schimb, zi de zi, oferim ghidare, soluții, idei, care sunt foarte primite de principalii noștri stakeholderi. Prin urmare, facem tot ceea ce face trebuie să realizeze un partener instituțional, fără a uita independența noastră ca instituție supremă de audit. Vrem să fim un partener riguros și responsabil, dar pe expertiza căruia te poți baza. Iar acesta este cel mai bun mod în care ne putem îndeplini misiunea: să veghem ca resursele publice să fie folosite corect, eficient și performant, cu impact real și valoare adăugată în viata cetățenilor”, a conchis Mihai Busuioc.