Update articol:

Ministerul Economiei a pus în dezbatere publică Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050 (vezi documentul)

Ministerul Economiei a pus în dezbatere publică Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050.

Potrivit Notei de fundamentare a Proiectului, Strategia Energetică a României urmărește îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei și climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 și perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate și de România.

Descarcă de aici Proiectul Strategiei Energetice

Ţinând cont că în prezent, la nivel internațional, piața energiei se află într-o perioadă de tranziție din punct de vedere tehnologic, climatic, geopolitic și economic, România va trebui să se adapteze și alinieze la aceste tendințe de pe piețele internaționale, dar și la reașezările geopolitice ce influențează parteneriatele strategice, având atât componente de securitate și investiții, cât și de comerț și tehnologie, potrivit documentului.

Prin promovarea proiectului de act normativ se propune aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2020-2030, cu perspectiva anului 2050.

Prezentul text al Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, reprezintă forma finală a documentului, rezultată în urma evaluării strategice de mediu și obținerii Avizului de mediu nr. 53 din 04.11.2020.

Conform documentului, sistemul energetic românesc trebuie să fie integrat la nivel continental, bazat pe concurenţă, pe utilizarea optimă a resurselor şi susţinut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent şi eficace atât pentru pieţele de energie cât şi pentru operatori şi consumatori. Pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcţii principale:

–  Menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire.

– Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi.

– Liberalizarea pieţei de energie,  interconectarea sistemelor energetice, cu reţele „inteligente” şi de comunicare.

– Minimizarea dependenţei dintre dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată, sigură şi la preţuri accesibile.

– Promovarea politicilor de creştere a eficienţei energetice şi stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon.

Strategia energetică definește direcțiile de acțiune și dă un semnal clar mediului de afaceri cu privire la prioritățile și necesitățile investiționale ale sistemului energetic precum și în celelalte sectoare economice, care trebuie să se alinieze măsurilor de inovare, prin creșterea eficienței energetice în toate sectoarele economice, creșterea rolului surselor regenerabile de energie în sectorul încălzire/ răcire, în industrie,  în transporturi și în sectorul clădirilor.

Nota de fundamentare a proiectului precizează:

“Precedenta Strategie energetică a României, realizată  în anul 2007 pentru orizontul de timp 2020, a ţinut cont de necesităţile specifice şi de obligaţiile internaţionale ale României, dar şi de realizarea scenariului optim de dezvoltare a sistemului energetic naţional la acel moment, bazat pe țintele Europene stabilite pentru anul 2020, în domeniul eficienței energetice, reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și ponderii surselor regenerabile de energie în consumul de electricitate.

În urma adoptării, în decembrie 2015, a Acordului de la Paris, statele lumii    s-au angajat să-și intensifice eforturile în vederea limitării creșterii temperaturii medii globale sub 2°C până în anul 2020, acest document reprezentând primul instrument multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic în domeniul schimbărilor climatice.

În calitate de stat semnatar al Acordului, România a inițiat un proces de  revizuire a politicilor sale  energetice, printr-o nouă abordare strategică, de redefinire a priorităților, de susținere și promovare a noilor tehnologii de producere a energiei electrice cu emisii reduse de carbon, de stocare a energiei, a rețelelor inteligente și intensificare a măsurilor de eficiență energetică în întreg sistem energetic.

În cursul anului 2016 a fost realizată o revizuire a strategiei energetice, intitulată “Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050”, în baza unui studiu de modelare cantitativă complexă a evoluției sistemului energetic românesc în orizontul de timp al strategiei, realizat de catre un consultant de reputație internațională, care a luat în considerare schimbările produse în ultima perioadă la nivel național și mondial, căutând să armonizeze obiectivele/cerințele noilor politici ale UE, pentru o energie competitivă şi sigură cu necesităţile economiei românești, respectiv ale sectorului energetic, în contextul unei piețe libere.  S-a avut în vedere faptul că Documentul de Strategia trebuie să fie un document corect fundamentat din punct de vedere tehnic, căruia să-i fie asigurat sprijinul larg al întregii societăți și acceptarea de către toate segmentele clasei politice.

În baza prevederilor pachetului legislativ european ”Energie curată pentru toți europenii”, adoptat în perioada 2018-2019, precum și a unui amplu proces de consultare publică internă și consultare transfrontieră, proiectul Strategiei energetice a fost revizuit ținând cont de prevederile noilor directive și regulamente din pachetul legislativ, care impun reguli noi privind integrarea pieței unice europene de energie, stabilirea de către fiecare Stat Membru a țintelor naționale în domeniul eficienței energetice, reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterii cotei de energie produsă din surse regenerabile de energie în consumul final brut, măsuri care conduc la un nou model de sistem energetic, mai curat, mai flexibil, bazat pe tehnologii noi, curate și inovatoare.

Pentru a face față acestor cerințe și pentru ca sistemul energetic din România să fie performant și România să-și mențină și chiar să-și consolideze statutul de furnizor regional de securitate energetică, sunt necesare măsuri urgente de dezvoltare a investițiilor pe întreg lanțul tehnologic al producerii energiei, distribuției, transportului și furnizării către consumatori la un preț sustenabil și prin servicii de calitate.

România s-a angajat, alături de celelalte State Membre la efortul comun de îndeplinire a țintelor europene, stabilite pentru anul 2030 în domeniul energiei și climei, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța Uniunii Energetice. Este necesar ca documentul de strategie energetică să se alinieze la noile politici în domeniul energiei și climei, ținându-se cont, totodată, de prioritățile  naționale, resursele disponibile și capacitatea instituțională de implementare a planurilor și măsurilor respective preum și de consecințele asupra sistemului energetic și/sau a prețului care trebuie suportat de către consumatorii finali de energie. Nivelul de ambiție în angajamentul României are în vedere realizarea unei tranziții energetice cât mai realiste, suportabile pentru toți cetățenii României, cu luarea în considerare a înlocuirii capacităților de generare poluante, bazate pe combustibili fosili, cu capacități mai puțin poluante, bazate pe gaze naturale și surse regenerabile de energie, prin utilizarea resurselor energetice indigene, astfel încât să se asigure condițiile pentru funcționarea în siguranță a sistemului energetic național și gestionarea eficientă a impactului socio-economic pe care-l au politicile de tranziție în zonele monocombustibil.

Strategia analizează și perspectiva sistemului energetic național pentru anul 2050. Proiecțiile anului 2050, chiar dacă au un oarecare grad de incertitudine, sunt relevante din punctul de vedere al viziunii și obiectivelor dezvoltării sistemului energetic. Previziunile luate în calcul, în cadrul procesului de elaborare a Strategiei, indică o tendință de creștere a consumului de energie în orizontul 2030-2050, ceea ce face necesară sporirea capacităților de producție destinate satisfacerii consumului intern și consolidarea statutului de furnizor regional de securitate energetică a României. În acest context, România are în vedere menținerea unui mix energetic echilibrat și diversificat, bazat pe tehnologii cu emisii reduse de carbon, care să permită asigurarea pe termen lung a securității energetice a țării, principalul pilon al politicii energetice nationale.

Strategia ține cont de necesitățile și de obligațiile internaționale ale României, dar și de realizarea scenariului optim de dezvoltare a sistemului energetic național pentru acest moment. De asemenea, documentul indică reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile  și deciziile din domeniul energetic.

La elaborarea Strategiei au fost luate în considerare reglementările europene în vigoare privind energia și schimbările climatice, tranziția energetică, propunerile/sugestiile primite de la părțile interesate în cadrul procesului de consultare publică internă și de consultare transfrontieră. Viziunea Strategiei este de creștere a sectorului energetic în condiții de sustenabilitate, creștere economică și accesibilitate, cu stabilirea țintelor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice, precum și cu perspectiva implementării de către România a Pactului Ecologic European 2050.

Dezvoltarea sectorului energetic este parte a procesului de dezvoltare a României. Creștere înseamnă: folosirea tehnologiilor inovatoare nepoluante în toate subsectoarele sistemului energetic și menținerea României ca stat furnizor de energie, factor de stabilitate energetică în zona sud-europeană; construirea de noi capacități de producție bazate pe tehnologii de vârf nepoluante; tranziția de la combustibili solizi (cărbune-huilă, lignit etc.) spre gaz natural și surse regenerabile de energie; retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție existente și încadrarea lor în normele de mediu, întărirea rețelelor de transport și distribuție de energie; încurajarea producerii de energie descentralizată; încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; export. Sistemul energetic național va fi astfel mai puternic, mai sigur și mai stabil iar România își va menține rolul de furnizor de securitate energetică în regiune. Un aspect important al dezvoltării sectorului energetic românesc va fi, de asemenea, asigurarea unei tranziții energetice echitabile prin gestionarea efectelor sociale și economice ale tranziției.

Strategia are opt obiective strategice fundamentale care structurează întregul demers de analiză și planificare pentru perioada 2020-2030 și orizontul de timp al anului 2050.  Obiectivele strategiei sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030:

·         43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005;

·         30,7 % pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie;

·         40,4% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

 

Obiectivele Strategiei sunt:

– Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii; – Energie curată și eficiență energetică;

– Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare;

– Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;

– Realizarea de piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;

– Creșterea calității învățământului în domeniul  energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;

– Obținerea statutului de furnizor regional de securitate energetică;

– Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Definirea viziunii și a obiectivelor fundamentale, a luat în considerare resursele energetice ale țării, precum și faptul că România are și va continua să se bazeze pe un mix energetic echilibrat și diversificat, ceea ce oferă credibilitate pentru asigurarea pe termen lung a securității energetice a țării.

Obiectivele strategice vor fi îndeplinite în mod simultan printr-un set de obiective operaționale ce au subsumate o serie de acțiuni prioritare concrete.

Conform viziunii și celor opt obiective fundamentale ale Strategiei, dezvoltarea sectorului energetic este direct proporțională cu realizarea proiectelor de investiţii în sistemul energetic românesc. Producerea de energie electrică bazată pe tehnologii cu emisii reduse de carbon, trecerea de la combustibilii fosili solizi la gaze naturale, producerea de energie din surse regenerabile de energie și punerea în valoare a resursei nucleare reprezintă investiții prioritare pentru setorul energetic românesc, care împreună cu investițiile în digitalizarea rețelelor, în stocare, utilizarea hidrogenului și în măsurile de eficiență energetică, vor contribui la atingerea obiectivelor fundamentale strategice de interes naţional menționate mai sus.

În cursul anului 2017, proiectul Strategiei Energetice a României 2017-2030, cu perspectiva anului 2050, a fost supus evaluării strategice de mediu, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe,  în scopul obținerii avizului de mediu.

Pe parcursul perioadei 2018-2019, proiectul Strategiei energetice a fost supus unui amplu proces de consultare publică, inclusiv din punctul de vedere al evaluării de mediu în context transfrontieră, în urma căruia documentul de strategie energetică precum și raportul de mediu și studiul de evaluare adecvată au fost revizuite, variantele actualizate ale acestor documente fiind publicate în cadrul procedurii de evaluare de mediu atât pe site-ul Ministerului Mediului, cât și pe cel al Ministerului Energiei, ulterior, Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Ultimele modificari ale acestor documente au fost făcute având în vedere propunerile/sugestiile primite de la părțile interesate în cadrul procesului de consultare publică internă și de consultare transfrontieră, precum și angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a țintelor europene, stabilite pentru anul 2030 în domeniul energiei și climei, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 din decembrie 2018 privind guvernanța Uniunii Energetice și a acțiunilor climatice.

Prezentul text al Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, reprezintă forma finală a documentului, rezultată în urma evaluării strategice de mediu și obținerii Avizului de mediu nr. 53 din 04.11.2020

In conformitate cu dispozițiile art. 4 alin (1) din Legea nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, Strategia energetică se elaborează de ministerul de resort cu consultarea reprezentanţilor industriei energetice, a organizaţiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali şi a reprezentanţilor mediului de afaceri și  se promovează prin proiect de lege de către Guvern şi se aprobă de Parlament. Având în vedere întârzierea în procesul elaborării și

stabilirii unei forme finale agreate a Strategiei, urmarea și a procesului de consultare publică internă și de consultare transfrontieră se impune  adoptarea Strategiei energetice a României prin ordonanță de urgență, pentru a evita consecințele negative  și anume:

-declanșarea împotriva României, de către Comisia Europeană a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, de Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, în procesul de autorizare a  17 microhidrocentrale (MHC) din România și care face obiectul  Cauzei 2015/4036. De asemenea, trebuie menționat faptul că neadoptarea unui act normativ , la nivelul ordonantei de urgenta și recurgerea la procedura legislativă obișnuită ar determina, ulterior, sesizarea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și obligarea la plata unor amenzi și/sau penalități cauzate de imposibilitatea României de solutionare a problemei MHC-urilor;

– blocarea accesării fondurilor Europene pentru investiții în sectorul energetic, începand cu 1 ianuarie 2021 ;

– corelarea proiectelor de investitii ale operatorilor economici din sectorul energetic, pentru urmatoarea perioadă cu obiectivele stabilite prin Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 ;

– încadrarea și demararea procedurii de evaluare de mediu pentru Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, în vederea obținerii avizului de mediu și ulterior a aprobării acestuia prin hotărâre a Guvernului, nu poate fi derulată decât după adoptarea Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050,

Toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgență si extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată”.

 

BVBStiri BVB

DAFORA SA (DAFR) (04/12/2020)

Raport conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

SIF TRANSILVANIA S.A. (SIF3) (04/12/2020)

Hotarari AGA O & E din 04.12.2020

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (04/12/2020)

Litigiu dosar nr. 5179/2/2019

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (04/12/2020)

Structura actionariat la data de 30 noiembrie 2020