Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere un proiect pentru amânarea plății ratelor pentru o perioadă de cel mult 9 luni

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere un proiect pentru amânarea plății ratelor bancare pentru o perioadă de cel mult 9 luni.

Proiectul Ordonanța de urgență privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de bănci și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori are în vedere crearea unor facilități privind obligațiile de plată a ratelor și dobânzilor scadente aferente împrumuturilor acordate debitorilor persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, întreprinderilor mici și mijlocii, profesiile liberale și cele care se exercită în baza unor legi speciale, indiferent de forma de exercitare a profesiei și persoane juridice, conform notei de fundamentare.

Moratoriul se adresează atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice afectate de această criză și prevede posibilitatea amânării la plată pe baza solicitării adresate de debitor către creditor pe o perioadă limitată de până la 9 luni.

Obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate
de capital, dobânzi și comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 aprilie 2022, se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă de cel mult 9 luni.

Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declarații pe
propria răspundere (i) privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021. În situația debitorilor care nu au o perioadă similară de raportare în anul 2021, fiind înființați cu mai puțin de 1 an în urmă, analiza se va realiza prin raportare la media rezultatelor de la înființare, (ii) privind angajamentul de a nu distribui/plăți dividende și de a nu acorda sau rambursa credite către acționari pe perioada aplicării facilității de amânare la plată cu excepția întreprinderilor publice așa cum sunt definite în Ordonanța de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare (iii) și privind faptul că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social. De asemenea, creditorii trebuie să se asigure că respectivii debitori nu au înregistrat incidente de plată la Centrala Incidentelor de Plăți în legătură cu bilete la ordin sau cecuri, în ultimele 6 (șase) luni anterioare datei solicitării precum și că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social, potrivit situațiilor financiare anuale la 31.12.2021.

Pentru debitorii persoane fizice se prevede prezentarea declarației pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creștere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creșterii prețurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

Debitorii, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, pot solicita amânarea la
plată doar pentru creditele pentru care nu au înregistrat restanțe în ultimele 6 luni
înainte de data solicitării suspendării obligației de plată și nu înregistrează restanțe nici la data solicitării de suspendare a obligațiilor de plată și pentru care nu beneficiază, la data solicitării, de o soluție/ un plan de restructurare a datoriilor agreat de comun acord cu creditorul în ultimele 3 luni (care corespund perioadei de declanșare a crizei actuale, pentru a nu evita dublarea măsurilor de sprijin).

Debitorii, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, nu trebuie să se afle în
insolvență/incapacitate de plată la data solicitării amânării la plată și nu a fost începută o procedură de executare silită de către un alt creditor. Această condiție, în plus față de cea care prevede lipsa restanțelor la plată se justifică prin faptul că în starea de insolvență debitorul a beneficiat deja de un plan de restructurare a datoriilor calibrat pe măsura posibilităților de rambursare specifice acestei situații nefavorabile.

Proiectul stabilește capitalizarea dobânzii la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare, singura excepție prevăzută fiind pentru dobânzile amânate la plată aferente creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice prin programul Noua Casă, cu modificările și completările ulterioare aduse programului. În acest caz, dobânda aferentă perioadei de suspendare reprezintă o creanță distinctă, căreia i se aplică o dobândă de 0% și pentru care statul, prin Ministerul Finanțelor, acordă creditorilor o garanție pentru riscul de neplată. Această prevedere se justifică prin necesitatea direcționării garanției statului doar către persoanele cele mai vulnerabile din punct de vedere al evoluției venitului disponibil.

Referitor la comisioanele amânate la plată, în sold la finele perioadei de suspendare, se prevede ca acestea să se plătească conform graficului revizuit, ulterior perioadei de suspendare.

Ministerul Finanțalor descrie contextul: “În contextul în care, pe fondul unei creșteri accelerate a prețurilor pentru produsele energetice și, implicit, a cheltuielilor cu utilitățile înregistrate la nivel companiilor și gospodăriilor, ne confruntăm concomitent și cu criza generată de invazia militară a Rusiei în Ucraina, pentru limitarea riscurilor de majorare a restanțelor față de furnizori, stat și bănci și încetinirea fluxurilor monetare din economie, cauzate de manifestarea unei crize temporare de lichiditate la nivelul debitorilor, cu efecte negative asupra întregii activități economice, este necesară intervenția statului în vederea protejării interesului general public prin amânarea la plată pe o perioadă determinată a ratelor, dobânzilor și comisioanelor acordate de instituțiile de credit și instituțiile financiare
nebancare unor anumite categorii de debitori.

Din cauza acestor evoluții nefavorabile măsura menționată este necesar a fi luată după doi ani de la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii
financiare nebancare anumitor categorii de debitori, prin care au fost amânate la plată obligațiile mai sus menționate în contextul pandemiei COVID-19.

În contextul pandemiei COVID în România, apelul la moratoriile legiferate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2020 a reprezentat aproximativ 15 la sută din creditele sectorului real. Rata creditelor neperformante pentru aceste împrumuturi este de 11 la sută la decembrie 2021, de aproximativ 3 ori mai ridicată decât în cazul debitorilor care nu au apelat la această facilitate. Însă, având în vedere procentul relativ redus al creditelor care au beneficiat de moratorii, soliditatea sistemului bancar, reflectată de indicatorii prudențiali, nu a fost afectată negativ de această măsură.

Din perspectiva companiilor nefinanciare, creșterile de prețuri pentru produsele energetice și carburant se reflectă într-o primă etapă direct, prin creșterea cheltuielilor cu utilitățile și, respectiv, prin deteriorarea indicatorilor de sănătate economico financiară.

Au fost identificate aproximativ 43 de mii de companii (reprezentând 6 la sută din numărul de firme active în anul 2020, respectiv 5 la sută din cifra de afaceri agregată și 8 la sută din totalul salariaților) cu o pondere a cheltuielilor cu utilitățile mai mare de 5 la sută în totalul costurilor de producție, considerate a fi cele mai vulnerabile și prezentând risc ridicat în contextul creșterilor de prețuri de pe piața energiei.

Pe fondul unei majorări prelungite ale acestor prețuri și, implicit ale cheltuielilor cu utilitățile la nivel de companie, se pot materializa și efectele de runda doi, conducând la sporirea restanțelor față de furnizori, stat și bănci și încetinirea fluxurilor monetare din economie, cu efecte negative asupra întregii activități economice, inclusiv asupra situației financiare a populației. De asemenea, această persistență ar putea duce la închiderea sau limitarea unor capacități de producție din sectoarele energo-intensive, ceea ce ar provoca unele blocaje pe linia lanțurilor de aprovizionare sau la exacerbarea celor existente, efecte care ajung de asemenea să fie resimțite inclusiv la nivelul persoanelor fizice.

Totodată, creșterile prețurilor la energie determină la nivelul populației majorarea
cheltuielilor cu utilitățile precum și, ca efect de runda a doua, creșterea cheltuielilor
curente, de exemplu ca urmare a sporirii prețurilor la alimente. În data de 4 martie a.c., indicele prețurilor la alimente (FFPI) al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a înregistrat cel mai înalt nivel aferent lunii februarie a.c., în termeni reali, depășind nivelul din anul 1974. Indicele FFPI urmărește modificarea lunară a prețurilor internaționale ale unui coș de mărfuri alimentare.

Concomitent, se amplifică războiul dintre Rusia și Ucraina care are de asemenea un impact negativ asupra economiei pe multiple canale. Rolul firmelor românești cu capital rusesc în ansamblul companiilor nefinanciare este redus, acestea având un aport de 0,1 la sută din valoarea adăugată brută generată de sectorul respectiv iar expunerile instituțiilor de credit din România față de companiile autohtone cu capital rusesc sunt foarte reduse (0,05 la sută din totalul expunerilor față de sectorul companiilor nefinanciare în luna decembrie 2021). De asemenea, aportul companiilor cu capital din Ucraina la activitatea economică este nesemnificativ, atât în ce privește valoarea adăugată brută a companiilor nefinanciare cât și în ce privește valoarea creditelor acordate acestor societăți comerciale. O altă categorie care ar putea fi afectată de războiul din Ucraina este cea a companiilor care desfășoară activități de export și import cu cele două state implicate. Este de așteptat ca impactul conflictului să fie resimțit într-o măsură mai ridicată de către companiile care exportă către aceste țări, având în vedere că le-ar putea fi afectată piața de desfacere și implicit, veniturile. Astfel, au fost identificate un număr de 373 companii exportatoare către Rusia sau Ucraina. Deși numărul lor este redus, rolul acestora în economie este mai ridicat.

În anul 2020, firmele respective generau 6,2 la sută din valoarea adăugată brută a
sectorului companiilor nefinanciare, dețineau 7,3 la sută din activele totale și angajau 4,6 la sută din numărul total al salariaților acestui sector. La finalul anului 2021, un număr de 196 dintre aceste companii dețineau expuneri bancare de aproximativ 4 la sută din totalul expunerilor bancare față de companiile nefinanciare. Cu toate acestea, ponderea activităților comerciale derulate cu Rusia și Ucraina în totalul cifrei de afaceri generate de aceste firme este de numai circa 6 la sută.

În concluzie, deși impactul direct asupra economiei, evaluat ținând cont de ponderea acționariatului rusesc și ucrainian în capitalul companiilor din România și de
companiile care desfășoară activitate de import-export cu cele două țări, este redus,
impactul indirect al evoluțiilor economice viitoare de pe plan internațional poate fi unul substanțial, ca urmare a efectelor de runda a doua generate de evoluțiile adverse la nivelul altor economii, în special cele cu care România are un nivel de interconectivitate ridicat (cum ar fi Germania, Italia, Franța sau alte state UE), cu consecințe negative atât la nivelul companiilor, cât și la al persoanelor fizice.”