Ministerul Finanţelor propune organizarea unei structuri pentru monitorizarea indicatorilor rezultaţi din execuţia bugetară

Ministerul Finanţelor propune, printr-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, organizarea unei structuri de specialitate pentru monitorizarea indicatorilor rezultaţi din execuţia bugetară, precum şi a altor date şi informaţii gestionate de instituţie.

Conform notei de fundamentare a proiectului, publicat marţi seara pe site-ul ministerului, monitorizarea indicatorilor rezultaţi din execuţia bugetară şi alte date şi informaţii gestionate de Ministerul Finanţelor la ordonatorii de credite se va realiza începând cu data de 1 iulie 2024.

Structura nou înfiinţată, ori de câte ori constată depăşiri cu peste 20% faţă de costul mediu al achiziţiilor de produse/servicii/echipamente şi/sau execuţie de lucrări sau costul mediu al cheltuielilor curente şi de capital aferente unor instituţii publice similare, după caz, sesizează structura de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor.

Structura nou înfiinţată va emite anual Rapoarte privind monitorizarea indicatorilor de performanţă pe care le prezintă Guvernului României pentru analiză şi aprobare;

De asemenea, proiectul mai prevede completarea atribuţiilor Direcţiei Generale de Inspecţie Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanţelor şi ale structurilor teritoriale de inspecţie economico-financiară din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prevăzute de OUG nr. 94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico financiare şi de OG nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv.

Astfel, atribuţiile vor viza şi controlul procedurilor de achiziţie publică şi al cheltuielilor cu materiale şi servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de investiţii, precum şi a altor categorii de cheltuieli efectuate din fondurile publice de ordonatorii de credite atât de la nivelul autorităţilor publice centrale cât şi de la nivelul autorităţilor publice locale, inclusiv pentru acei ordonatori de credite aflaţi în autoritatea/coordonarea/subordonarea acestora; controlul procedurilor de achiziţie publică şi al cheltuielilor cu materiale şi servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de investiţii, precum şi a altor categorii de cheltuieli efectuate din fondurile regiilor autonome, companiilor naţionale/societăţilor naţionale/societăţilor la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale deţin capital majoritar/integral; controlul procedurilor de achiziţie publică şi al cheltuielilor cu materiale şi servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de investiţii, precum şi a altor categorii de cheltuieli efectuate de autorităţile/agenţiile/instituţiile autonome care funcţionează în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României.

“Competenţele de control sunt esenţiale pentru întărirea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, iar complexitatea noilor atribuţii ale Direcţiei Generale de Inspecţie Economico-Financiară impune o suplimentare corespunzătoare a numărului de posturi, prin suplimentarea numărului de posturi aprobat pentru aparatul propriu al Ministerului Finanţelor şi pentru structurile teritoriale de inspecţie economico-financiară din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală”, se menţionează în Nota de fundamentare.

O altă prevedere a proiectului vizează eliminarea inechităţilor, discriminărilor şi/sau discrepanţelor de ordin salarial la nivelul instituţiilor publice cu rol de organ fiscal central, care creează premisele eficientizării activităţii de reglementare a legislaţiei fiscale, de colectare a veniturilor fiscale, monitorizarea conformităţii fiscale şi administrare a creanţelor fiscale, activităţi de o importanţă crucială într-o societate, prin care se asigură funcţionarea eficientă şi stabilitatea statului, precum şi menţinerea echilibrului macroeconomic şi bugetar.

Totodată, se propune ca, până la 31 decembrie 2025, Guvernul să aprobe lunar, în funcţie de evoluţia deficitului bugetar şi de evoluţia nivelului arieratelor, limite lunare de credite de angajament şi credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite încheie angajamente legale, respectiv deschid şi repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate. Prin excepţie, Guvernul va aproba lunar limite cheltuieli distincte atât pentru structurile prevăzute la art. 80 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară cât şi pentru ordonatorul principal de credite al acestora.

“Prin măsurile prevăzute în proiectul de act normativ se urmăreşte asigurarea transparenţei în folosirea fondurilor publice, creşterea responsabilităţii ordonatorilor de credite pentru gestionarea eficientă a resurselor, precum şi consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice dar şi pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanţarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale dar şi pentru gestionarea eficientă a patrimoniului şi resurselor minerale şi naturale aflate în proprietatea Statului Român”, se menţionează în document.