ADVERTORIAL

• „Soluția care stabilește condițiile de emitere a avizului CSAT este neclară și lipsită de previzibilitate, în lipsa instituirii unor criterii obiective de evaluare a solicitărilor depuse în vederea acordării autorizației”

Ministerul Justiţiei a avizat, recent, favorabil, proiectul de lege privind tehnologia 5G din punct de vedere vedere constituțional și legislativ, dar a avut unele observaţii și a transmis că nu își asumă responsabilitatea pentru elaborarea proiectului și pentru corectitudinea datelor.

Potrivit Ministerului Justiţiei, proiectul de act normativ  vizează stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce ţin de eliminarea oricăror riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.

Dar Ministerul Justiţiei (MJ) semnalează că este necesară justificarea temeinică a soluțiilor cuprinse în proiectul de act normativ, din perspectiva mecanismului de autorizare instituit, a criteriilor avute în vedere de inițiatori pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării, inclusiv cu privire la procedura de retragere a acestei autorizări. „Punctual, apreciem că este necesar ca inițiatorii să fundamenteze soluția legislativă prin care au acordat premierului competența de emitere a deciziei de aprobare sau respingere a autorizării ținând seama de competențele constituționale și legale ale acestuia, în detrimentul, spre exemplu, unui organ colegial. De asemenea, apreciem că este oportun că inițiatorii să analizeze necesitatea unor informații suplimentare din perspectiva evaluării impactului reglementării asupra mediului de afaceri, aspecte de natură să justifice intervenția normativă”.

Oficialii Ministerului Justiției mai spun că procedura reglementată de legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică nu se rezumă la publicarea proiectului pe pagină de internet a inițiatorului, respectiv a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii si Comunicaţiilor (MTIC), fiind necesare detalii suplimentare privind respectarea procedurii în materie, în integralitatea sa.

Pe de altă parte, Ministerul Justiţiei spune că Ministerul Afacerilor Externe are competența să se pronunțe asupra compatibilităților soluțiilor cuprinse în actul normativ raportat la piață unică europeană în componenta privind libera circulație a mărfurilor, precum și cu ansamblul legislației Uniunii Europene și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene relevantă în materie. De asemenea, având în vedere că măsurile cuprinse în proiectul de act normativ sunt susceptibile de a avea impact anticoncurențial, revine Consiliului Concurenței competența de a se pronunța cu privire la acest aspect, susţin reprezentanţii MJ.

De asemenea, Ministerul Justiției mai spune că soluția care stabilește condițiile de emitere a avizului CSAT este neclară și lipsită de previzibilitate, în lipsa instituirii unor criterii obiective de evaluare a solicitărilor depuse în vederea acordării autorizației, aspect de natură să conducă la articolul 1, alin 5, din Constituţie, respectiv „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

Ministerul Justiţiei mai spune că, din cuprinsul articolului 8 din proiect (n.r. Art 8 (1) Prin derogare de la prevederile art 7 din legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, deciziile adoptate potrivit prezentei legi pot fi atacate in contencios administrativ, fără parcurgerea procedurii prealabile. Deciziile pot fi atacate in termen de 30 de zile de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României. (2) În cazul deciziilor adoptate potrivit prezentei legi, nu sunt aplicabile prevederile art 14 şi 15 din legea nr 554/2004 a contenciosului administrative, cu modificările şi completările ulterioare)  rezultă că deciziile premierului  emise în temeiul prezentei legi au natura juridică a actului administrativ care poate face obiectul controlului jurisdicţional în temeiul prevederilor legii 554/2004. Având în vedere că motivarea actului administrativ reprezintă o condiție de legalitate, omisiunea de a institui criterii clare și obiective care să permită controlul jurisdicţional reprezintă o împrejurare de natură să conducă la încălcarea prevederilor constituţionale.

În final, Ministerul Justiţiei spune că răspunderea pentru elaborarea proiectului, inclusiv pentru necesitatea și oportunitatea promovării acestuia, precum și pentru realitatea și corectitudinea datelor prezentate revine inițiatorului şi co-inițiatorului, în calitate de autoritate publică de reglementare în domeniu, MinisterulJustiției avizând proiectul exclusiv din punct de vedere al constituţionalităţii și legalității, precum și cerințelor normelor de tehnică legislativă, în condițiile legii.

Săptămâna trecută, proiectul de lege privind tehnologia 5G a ajuns la Consiliul Eonomic şi Social pentru avizare. Comisia pentru dezvoltare economică, competitivitate și mediu de afaceri şi Comisia pentru drepturi și libertăți cetățenești, egalitate de șanse și de tratament au avizat favorabil proiectul.

Comisia pentru relațiile de muncă, politică salarială, incluziune socială, protecție socială și sănătate, Comisia pentru agricultură, dezvoltare rurală, protecția mediului și dezvoltare durabilă, Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură şi-au declinat competenţele.

Comisia pentru protecția consumatorului și concurență loială şi Comisia pentru cooperație, profesii liberale și activități independente au transmis puncte de vedere.

Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile a acordat aviz nefavorabil proiectului, iar Comisia pentru administrație publică și ordine publică a dat aviz favorabil.