Ministrul de externe ungar pledează pentru integrarea Balcanilor de Vest în UE şi critică suspendarea fondurilor UE pentru ţara sa

Dacă până acum întârzierea extinderii UE în Balcanii de Vest nu însemna decât “oportunităţi pierdute”, acum, sub spectrul războiului din Ucraina, ea reprezintă “un risc de securitate”, a afirmat vineri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, la o reuniune în Muntenegru consacrată securităţii, relatează MTI, potrivit Agerpres.

Integrarea Balcanilor de Vest este crucială pentru întărirea unei Europe suferinde, a subliniat şeful diplomaţiei ungare în cadrul forumului anual 2BS (To Be Secure) desfăşurat la Budva.

“Acum, Uniunea Europeană are mai mare nevoie de Balcanii de Vest decât invers”, a adăugat Szijjarto.

Întrebat în legătură cu un alt subiect, ministrul de externe ungar a precizat că guvernul de la Budapesta nu consideră fondurile suspendate de UE drept “ajutor umanitar”, insistând că acestea sunt “formate din contribuţiile europenilor, inclusiv ale ungurilor, de aceea ne sunt în parte datorate”.

Potrivit lui Szijjarto, fondurile au fost suspendate “exclusiv din motive politice” generate de faptul că “Ungaria are succes cu toate că se opune mainstream-ului într-o serie de aspecte importante”.

Ungaria nu ar fi putut avea realizările pe care le-a avut “dacă s-ar fi confruntat cu corupţie sistemică”, a insistat ministrul de externe ungar.

În septembrie, Comisia Europeană a propus ca Ungaria să fie privată de 7,5 miliarde euro, trimiţând dosarul în curtea Consiliului UE, instituţia ce reprezintă statele membre. Guvernul ultraconservatorului Viktor Orban este suspectat de Bruxelles de slăbirea statului de drept şi de utilizarea banilor europeni pentru îmbogăţirea apropiaţilor săi.

Ulterior, Budapesta a promis o serie de 17 măsuri cheie pentru a remedia ”neregulile şi carenţele” denunţate de Bruxelles şi pentru a împiedica conflictele de interese. Guvernul ungar speră că astfel va convinge Bruxellesul să deblocheze planul său de relansare post-COVID-19 (subvenţii în valoare de 5,8 miliarde de euro).

Ungaria este singura ţară din UE al cărei plan nu a primit niciodată undă verde din partea Comisiei Europene, pentru aceleaşi motive legate de nerespectarea statului de drept.