Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzMinistrul Dezvoltării, Cseke Attila (UDMR) susţine că este nevoie de eficientizarea activităţii, şi la autorităţile locale, şi la cele centrale, iar în pachetul al doilea de măsuri fiscale al Guvernului ”se conturează ideea reducerii cu 20 la sută a numărului de posturi din administraţia publică locală”, potrivit News.ro.
Ministrul Cseke Attila a declarat, luni seară, la B1TV, că există în pachetul doi de măsuri fiscale propunerea de reducere a personalului bugetar din administraţia publică locală.
”E nevoie de eficientizare, şi la autorităţile locale, şi la cele centrale. Pe partea autorităţilor centrale – la ministere şi structurile subordonate ministerelor, vor trebui luate măsuri. În programul de guvernare e prevăzută o reducere cu 20 la sută a numărului de posturi în administraţia publică, fie ea centrală, fie ea locală, şi-n discuţiile pe care le-am avut cu administraţia locală se conturează această idee de reducere a numărului de posturi cu 20 la sută”, a afirmat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Potrivit ministrului, această prevedere s-ar aplica pe Ordonanţa 63/2010, care stabileşte limitele minimale şi maximale de posturi, în funcţie de gradul localităţii, respectiv comună, oraş, municipiu, judeţ, sectoare, municipiul Bucureşti.
Ministrul Cseke Attila a precizat că susţine acest sistem de reducere a posturilor, întrucât ”nu taie de la toată lumea la fel”.
”La o autoritate locală unde s-a gestionat eficient activitatea şi organigrama nu este complet folosită, această reducere s-ar putea să nu determine obligatoriu eliberarea din funcţie, în sensul în care unii angajaţi să fie daţi afară. În schimb, acolo unde organigrama este plină şi eficienţa a lăsat de dorit de-a lungul timpului, acolo va fi nevoie de reorganizare, pentru că reducerea posturilor cu 20 la sută înseamnă şi reducerea posturilor ocupate”, a declarat ministrul Dezvoltării.
Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a afirmat că în această lună pachetul doi de măsuri fiscale ”ar trebui să iasă aprobat din Parlament”.
Datele privind salariile din sectorul non-agricol din SUA vor fi publicate vineri Argintul atinge un…
Putin nu se opune aderării Ucrainei la UE Putin spune că Ucraina nu poate adera…
Premierul Ilie Bolojan a reiterat, marți, necesitatea adoptării unor măsuri pentru reducerea posturilor ocupate din…
Nu mai puțin de șase candidați ai partidului german de extremă dreapta AfD au decedat…
Combinatul ArcelorMittal Hunedoara va suspenda producţia din data de 5 septembrie, pe fondul preţurilor ridicate…
Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în colaborare cu procurorii din cadrul Procuraturii mun. Cahul, desfășoară…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Soluția propusă de Cseke Attila- Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației privind reducerea cu 20 la sută a numărului de posturi din administraţia publică locală, reprezintă mai degrabă o cârpeală care nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice. Pentru asta e necesară o reformă administrativ-teritorială autentică . In acest sens există depus la parlament un proiect de lege privind reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Asadar, Prin urmare, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe o bază sustenabilă.
(Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/)