Nazare: Această formă a PNRR prevede 300 de milioane de euro pentru digitalizare; este triplată suma

Suma prevăzută în forma actuală a Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru digitalizare este de 300 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât iniţial, a declarat, vineri, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, la B1 TV.

“Din punct de vedere al resurselor financiare, această formă a PNRR, pe care o vom depune săptămâna viitoare, prevede aproximativ 300 de milioane de euro pentru digitalizare. Este de trei ori mai mult, este triplată suma faţă de varianta precedentă a PNRR şi practic acoperă mai toate nevoile de care ANAF, mai toate subiectele unde ANAF avea nevoie de finanţare. Inclusiv pentru Trezorerie, sunt bani în PNRR pentru digitalizarea Trezoreriei. Am pus bani în PNRR pentru acest lucru”, a spus Alexandru Nazare, potrivit Agerpres.

El a precizat că în PNRR sunt prevăzute resurse financiare inclusiv pentru digitalizarea vămilor şi a inspecţiei fiscale.
“Sunt bani şi pentru digitalizarea vămilor, bani pentru celebrele scannere, astfel încât să avem resurse, să avem scannere funcţionale. Am regândit modul în care se face controlul, am întărit Antifrauda, inspecţia fiscală, toate aceste lucruri şi-au găsit resursa financiară în PNRR. Sperăm că această variantă va fi aprobată, ea conţine atât proiecte de investiţii cât şi reforme, şi că aceste lucruri vor porni”, a menţionat Alexandru Nazare.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

La începutul lunii mai, premierul Florin Cîţu a declarat că, la toate capitolele, au fost reduse sumele din PNRR, iar acesta se încadrează în 29,2 de miliarde de euro.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, programul de definitivare şi comunicare a PNRR este următorul: 27-28 mai: negocieri tehnice cu Comisia; 28-30 mai: definitivarea textului, ţinând cont de ultimele negocieri; 31 mai: depunerea oficială a PNRR în sistemul informatic al CE. Se vor depune 30 de documente separate, câte unul pentru fiecare capitol transversal şi pentru fiecare componentă; 1 iunie: reunirea textelor într-un format pentru publicare; 2 iunie: publicarea integrală şi prezentarea PNRR către publicul larg şi jurnalişti.