“S-a vorbit enorm de mult în ultimii ani despre digitalizarea Ministerului de Finanţe, despre digitalizarea ANAF. Această dezbatere a fost atât de prezentă în spaţiul public, în termeni generali, încât cumva s-a ajuns la o saturaţie. Aveam, la un moment dat, linii bugetare care prevedeau resurse suplimentare, venituri suplimentare, care să vină din digitalizare, care nu s-au materializat niciodată. Deci această prezenţă în spaţiul public a digitalizării cumva ca o speranţă a unor venituri viitoare nu ne-a ajutat, pentru că ea trebuie însoţită de content. Şi contentul întotdeauna vine cu foarte multă muncă, e o chestiune minuţioasă, e o întreagă bătălie în interiorul birocraţiei să faci câte o schimbare, astfel încât să ai un rezultat final. Ce putem să spunem e următorul lucru: PNRR-ul e o şansă enormă, fără de care n-am fi putut să facem digitalizarea finanţelor publice”, a explicat Nazare la Summitul pentru Guvernanţă Digitală 2025.
Astfel, a adăugat el, o dovadă în acest sens este faptul că programul cu Banca Mondială din 2018 a fost abandonat, tocmai “pentru că era cumva opţiunea noastră”, iar PNRR a venit cu bani, chiar mai mulţi faţă de nevoile cerute la momentul respectiv.
“Întotdeauna birocraţia transmitea: nu putem că n-avem bani, nu putem că n-o să avem bani, nu putem că n-o să primim bani, nu putem pentru că nu primim bani suficienţi. PNRR-ul a fost soluţia prin care n-a mai existat această problemă. Au fost bani, au fost suficienţi, au fost mai mulţi bani raportat la nevoile cerute de atunci. Acum suntem patru ani mai târziu şi putem spune că, cel puţin din punctul de vedere al Ministerului de Finanţe şi ANAF, vom îndeplini toate milestone-urile şi target-urile”, a explicat ministrul Finanţelor.
Acesta a subliniat că Finanţele îşi îndeplinesc target-ul din PNRR, însă digitalizarea nu se finalizează în momentul în care se închide PNRR-ul, iar scopul trebuie să fie “să creăm un hub, un sistem digitalizat care să răspundă nevoilor şi să fie permanent updatabil”.
“Ce-am făcut până acum? Am conectat baze de date, multe baze de date, 11 baze de date, şi continuăm. Este un proces foarte laborios, de curăţare a datelor din aplicaţii vechi, să le introducem în noile aplicaţii, să construim o infrastructură care să funcţioneze împreună, toate aceste baze de date să comunice, toate aplicaţiile, peste 500-600 de aplicaţii care funcţionează împreună. Este un sistem foarte complex. Target-ul este ca în vara anului viitor să avem milestone-urile îndeplinite şi la finalul anului viitor să avem întregul proces finalizat”, a precizat şeful de la Finanţe.
El a adăugat că vor fi însă multe proiecte unde se vor vedea rezultate pe parcurs, precum softul cu inteligenţă artificială care targetează frauda carusel. În aceeaşi aplicaţie există şi un alt soft unde sunt urmăriţi anumiţi indicatori de risc care nu sunt limitativi.
“Avem un prim set de indicatori de risc care sunt agreaţi, dar peste aceşti indicatori se adaugă alţi indicatori de complexitate. Şi aici trebuie foarte bine insistat. Indicatorii de risc nu sunt o chestie care ţine de digitalizare. Ei ţin foarte mult de dorinţa autentică a birocraţiei, a zonei administrative care gestionează sistemul, de a îmbunătăţi filtrele pe care le introducem. Deci acest lucru cred că contează foarte mult şi se vede. Spre exemplu, am făcut numai în noiembrie 207 controale folosind aceste instrumente. Sunt creanţe fiscale de 11 milioane de lei. În total, în ultimele luni, avem peste 200 de milioane creanţe fiscale pe care le-a instituit ANAF-ul folosind astfel de instrumente. Ca atare, ele funcţionează. Să nu ne aşteptăm că din aceste instrumente, peste noapte, rezultatele vor fi copleşitoare. Eu zic că sunt bune pentru momentul în care suntem”, a punctat Alexandru Nazare.
Summitul pentru Guvernanţă Digitală 2025, organizat de Edge Institute, a reunit, în premieră, lideri internaţionali care au contribuit la transformarea digitală a administraţiilor publice din alte state, dar şi decidenţi români care pot continua această schimbare în România.
| Știri BVB