Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzPachetul 1 de măsuri fiscal-bugetare, care a intrat în vigoare vineri, a fost necesar pentru a securiza fondurile europene, a asigura o aşezare mai echilibrată a sarcinii fiscale asupra tuturor categoriilor de contribuabili şi a gestiona mai bine situaţia economică şi vom rămâne în alertă în perioada următoare, pentru asigurarea unei implementări cât mai eficiente a setului de măsuri, a transmis ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, potrivit Agerpres.
“Azi a intrat în vigoare pachetul 1 de măsuri fiscal-bugetare. Ştim că nu va fi o perioadă uşoară şi că o vor resimţi mai ales cei care nu poartă o vină directă pentru deficitul uriaş în care este România azi. Acest prim set de măsuri a fost necesar pentru a securiza fondurile europene, a asigura o aşezare mai echilibrată a sarcinii fiscale asupra tuturor categoriilor de contribuabili şi a gestiona mai bine situaţia economică – cea mai gravă perioadă pentru finanţele României din ultimii 20 de ani”, a scris ministrul, vineri seara, pe pagina sa de Facebook.
El a reamintit câteva dintre principalele modificări care au intrat de vineri în vigoare, începând TVA, şi a explicat că o cotă redusă, de 11%, se aplică produselor şi zonelor esenţiale precum alimente şi medicamente, servicii de apă şi canalizare, apa pentru irigaţii în agricultură, cărţi, manuale, ziare, lemne de foc, energie termică, cazări turistice, restaurante şi servicii de catering şi acces la obiectivele culturale, îngrăşăminte şi pesticide, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricol, clădiri destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari, case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap.
Totodată, sunt scutite de TVA fără drept de deducere operaţiuni precum spitalizarea şi îngrijirile medicale, activitatea de învăţământ şi formarea profesională a adulţilor, prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia socială, prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor.
O altă măsură menţionată de ministru este reajustarea accizelor la alcool, tutun şi combustibil.
“Pentru a nu se crea presiune suplimentară pe lanţul de distribuţie, acordăm transportatorilor un sprijin prin restituirea accizelor”, a precizat Nazare.
În ceea ce priveşte contribuţia la sănătate pentru pensiile de peste 3.000 lei, “un subiect intens dezbătut”, el a subliniat că nu este o decizie uşoară, de aceea va fi aplicată temporar, până la 1 ianuarie 2028, “protejând în acelaşi timp majoritatea pensionarilor” şi că acea contribuţie de 10% la CASS se aplică doar pentru partea de pensie care depăşeşte 3.000 de lei. Astfel, unui pensionar cu o pensie de 5.000 de lei pe lună i se vor reţine aproximativ 180 de lei suplimentar, ceea ce înseamnă o contribuţie de sub 4% din venitul său lunar.
“Ştim că ajustările vor fi resimţite de toţi. De aceea, următoarele pachete de măsuri se vor concentra pe reducerea costurilor statului, pe corectarea anomaliilor din sistemul fiscal şi pe simplificarea legislaţiei. Vom aborda cu seriozitate câteva probleme sistemice: modernizarea şi eficientizarea administraţiei fiscale; creşterea colectării, reducerea evaziunii şi abuzurilor; responsabilizarea mediului de afaceri”, a adăugat şeful de la Finanţe.
Acesta a mai transmis că se lucrează în continuare la soluţii şi că autorităţile “rămân în alertă” pentru asigurarea unei implementări cât mai eficiente a setului de măsuri.
“Continuăm să lucrăm la soluţii pentru a ne asigura că fiecare decizie contribuie la o economie mai stabilă şi mai echitabilă. Ştim că pot apărea neclarităţi sau blocaje în perioada următoare, ca urmare a implementării primului set de măsuri – de aceea vă încurajăm, pe dumneavoastră, cetăţeni şi pe reprezentanţi ai mediului privat, să ne semnalaţi orice blocaj. Rămânem în alertă în perioada următoare, pentru asigurarea unei implementări cât mai eficiente a setului de măsuri”, a dat asigurări ministrul Finanţelor.
Premierul Ilie Bolojan, aflat în vizită la Chişinău, a discutat cu preşedintele Parlamentului din Republica…
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat, sâmbătă, la Deva, că în evaluarea șefilor de secții…
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, sâmbătă, la Deva, că din luna septembrie spitalele vor…
Republica Moldova şi România se sprijină reciproc şi construiesc împreună un viitor european sigur şi…
Cancelarul german Friedrich Merz a promis sâmbătă că taxele aplicate companiilor mijlocii nu vor fi…
Menținerea tuturor celor 9 emitenți români în indicii FTSE Global All Cap reprezintă o dovadă…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Motto:
„A administra ? Dar întrebatu-s-au vreunul din geniile universale ale liberalismului ce va să zică a administra ? Ce va să zică a privi bunăstarea populațiunii ca pe un lucru încredințat înțelepciuni și vegherii tale? Să gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie dări peste dări, ba butucărit, ba stupărit, ba văcărit, ba câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce și cea din urmă picătură de sânge din țăran!”
(Mihai Eminescu- ILUSTRAȚII ADMINISTRATIVE, în Timpul, decembrie 1877)
Orice asemănare cu situatia actuală din România nu-i deloc întâmplătoare. Guvernarea anterioară a adus România la cel mai mare deficit bugetar . Cu toate astea guvernul Bolojan nu a venit cu un semnal de diminuare a cheltuielilor de functionare a statului prin reducerea numărului de ministere. Dimpotrivă, s-a păstrat acelasi număr de 16 ministere la care s-au adăugat încă 5 vicepremieri. In schimb , pentru diminuarea deficitului bugetar guvernul a introdus noi poveri pe spinarea populației printr-un un pachet de măsuri fiscale bazat pe cresterea de taxe si impozite , începând din 1 august, 2025 .
Nimic despre reforme structurale profunde menite să ducă reducerea cheltuielior din sectorul bugetar. Una dintre aceste reforme este reorganizarea administrativă şi descentralizarea, despre care premierul Bolojan spune că aceasta nu poate fi făcută decât din 2028. Numai că pentru a putea fi aplicată din 2028 reforma administrativ-teritorială trebuie pregărită de pe acum. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
In România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor:
1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est;
2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est;
3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia;
4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia;
5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ;
6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest;
7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru;
8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov.
Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje:
-Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte.
-ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari.
-ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră.
-Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional.
In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care este responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe).
In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.
(Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/)