Securitatea energetică înseamnă şi securitate informaţională, iar România trebuie să fie pregătită să-şi apere infrastructura critică, dar şi percepţia publică asupra propriei stabilităţi, a subliniat George Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit Agerpres.
Într-un context geopolitic volatil, marcat de crize, tranziţia energetică şi de nevoia de independenţă strategică, România se afirmă tot mai clar ca hub energetic regional al Europei de Sud-Est (SEE), care poate să susţină proiecte strategice de infrastructură şi securitate energetică, având un impact transfrontalier. Cu un mix energetic echilibrat – nuclear, hidro, gaze naturale şi surse regenerabile – România se află într-un punct de inflexiune între tranziţia verde europeană şi nevoia de rezilienţă economică şi securitate energetică.
Dimensiunea strategică a energiei şi nevoia de protejare a infrastructurii critice şi informaţionale a fost reliefată de către George Niculescu, preşedinte ANRE.
“Energia nu mai înseamnă doar producţie sau transport – ea a devenit un instrument strategic de putere. Într-un context geopolitic marcat de presiuni şi dezinformare, securitatea energetică înseamnă şi securitate informaţională. România trebuie să fie pregătită să-şi apere infrastructura critică, dar şi percepţia publică asupra propriei stabilităţi”, a spus George Niculescu.
Acesta a adăugat că predictibilitatea şi încrederea sunt pilonii de bază pentru atragerea investiţiilor strategice.
În contextul transformărilor profunde prin care trece sectorul energetic la nivel global, România se confruntă cu provocarea de a-şi consolida securitatea energetică, menţinând totodată ritmul cu obiectivele de tranziţie verde şi dezvoltare durabilă.
“România şi Europa de Sud-Est se află la intersecţia dintre vulnerabilitate şi oportunitate. Viitorul energetic nu se mai măsoară doar în capacităţi instalate, ci în rezilienţă, cooperare şi adaptabilitate. Independenţa energetică nu este o destinaţie, ci un proces constant de consolidare a suveranităţii economice”, a declarat, în cadrul evenimentului, Daniela Lulache, expert internaţional în politici energetice.
Într-un peisaj global marcat de competiţia pentru resurse şi influenţă, energia a devenit un element central al echilibrului economic şi geopolitic. În acest context, Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei şi CEO al Adrem, a atras atenţia asupra importanţei valorificării mixului energetic al României ca instrument de consolidare a puterii şi independenţei economice.
“Energia, în toate formele sale, este moneda puterii. Ţările care reuşesc să o gestioneze eficient vor deţine controlul economic şi geopolitic al următoarelor decenii”, consideră Corneliu Bodea.
Într-o perspectivă care depăşeşte dimensiunea tehnologică a energiei, Mireille Rădoi, fondator EnergIntell şi director general al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”, a evidenţiat că progresul energetic al României depinde de capacitatea societăţii de a integra educaţia, inovaţia şi colaborarea interdisciplinară.
“Discutăm adesea despre megawaţi, reţele şi infrastructuri, dar în centrul acestei ecuaţii se află ceva mai delicat de construit şi greu de apărat: încrederea. Încrederea între state, între instituţii, între generaţii. Tranziţia energetică nu este doar una tehnică, ci este una culturală care ne cere să comunicăm şi să reducem distanţa dintre cunoaştere şi înţelegere. Niciun nivel de inovaţie, nici măcar AI, nu ne va salva dacă nu găsim o cale înţeleaptă de a o materializa spre binele umanităţii. Sustenabilitatea începe în mintea noastră, înainte de a ajunge pe piaţă”, a spus Mireille Rădoi.
Conferinţa EnergIntell 2025 a reafirmat faptul că energia este un vector al puterii şi stabilităţii naţionale, iar România dispune de resursele, expertiza şi poziţia strategică necesare pentru a valorifica tranziţia energetică, a stimula inovarea şi a întări cooperarea regională în domeniu.
Evenimentul a devenit polul acestor preocupări, reunind reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai mediului academic şi ai sectorului energetic, împreună cu invitaţi din Australia, Belgia, Grecia, Olanda, SUA şi Turcia.
Organizatorii menţionează contribuţiile vicepreşedintelui pentru Energie şi Infrastructură Atlantic Council – Landon Derentz, directorului strategic Analysis Services BV, Erik Elgersma, ambasadorului României în Australia, Radu Safta, directorului Centrului pentru Cercetare şi Inovaţie în Securitate Cibernetică (CCSRI) al Universităţii RMIT din Australia, Mathew Warren, prorectorului de la Universitatea din Adelaide, Michael Goodsite, profesorului de Politică Internaţională de la Universitatea Panteion din Atena, Dimitrios Triantaphyllou, conferenţiarului universitar de la Universitatea din Istanbul, Mian Waqar Badshah, conferenţiarului Igor Linkov din SUA, precum şi a cercetătorului asociat al Institutului Egmont, Bernard Siman, O.B.E.
“Pe măsură ce înaintăm în timp, să nu uităm că energia este limbajul prin care civilizaţia îşi negociază viitorul – iar aici, astăzi, noi suntem reprezentanţii ei”, a precizat Mireille Rădoi.
| Știri BVB