Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei, ale cărui studii se află începând de vineri postate spre cercetare pe site-ul Primărei Municipiului București, va fi finalizat până la sfârșitul anului, după care va intra într-un circuit de avizare extern la alte instituții, a anunțat primarul general Nicușor Dan, potrivit Agerpres.
‘Prezentăm public studiile de fundamentare care vor sta la baza reglementărilor Planului Urbanistic General. Sunt 25 de studii care au câteva zeci de mii de pagini și azi le punem pe site-ul instituției spre cercetare, ulterior vor avea loc prezentări publice pentru specialiști și pentru publicul larg ale acestor studii. De ce e important ca lucrurile să fie făcute bine? Pentru că urbanismul este o știință în care ai nevoie de informații. Dacă vrei să iei decizia cea mai bună despre cum să reglementezi urbanistic un teren, trebuie să ai informații despre rețele stradale, despre școli, despre utilități, despre condiții de mediu și toate celelalte lucruri tehnice. Trebuie în sfârșit, în București și în orașele din România, să facem dezvoltarea urbană cu cap, științifică, pentru a nu mai fi în situația în care orașele noastre să își piardă competitivitatea din cauză că aruncăm cu blocuri, nu punem școli, nu punem utilități, nu punem drumuri și ne mirăm că avem trafic și ne mirăm după aceea că unele companii care își pun întrebare dacă să se instaleze la București, la Belgrad sau la Budapesta nu aleg Bucureștiul, pentru că Bucureștiul are trafic’, a spus Nicușor Dan vineri, într-o conferință de presă.
Edilul a subliniat că PUG ‘va echilibra dezvoltarea în diferite zone ale Bucureștiului. Este ideal ca, într-un cartier, să ai și locuire și locuri de muncă, astfel încât să stimulezi oamenii să aleagă o locuire lângă locul de muncă și la care să meargă pe jos, cu două stații cu autobuzul sau cu bicicleta, decât să străbată tot orașul’.
Referindu-se la un orizont de timp în care documentul ar putea fi finalizat, Nicușor Dan a spus: ‘Noi, Primăria și consorțiul condus de Universitatea de Arhitectură, vom termina PUG anul acesta. Mai departe urmează ca instituțiile statului să-l avizeze’.
Tiberiu Florescu, coordonatorul proiectului din partea Universității de Arhitectură ‘Ion Mincu’ București, care a lucrat cu un consorțiu format din diferite firme și peste 160 de persoane din România, Spania și Marea Britanie, a precizat că aceste studii, necesare pentru a fundamenta un plan general, însumează câteva mii de pagini și sunt dublate de o bază de date.
‘PUG, de data aceasta, conform caietului de sarcini și modului în care a fost solicitat de către Primăria Municipiului București, constituie o bază de date unică care va putea să fie accesată de diferitele paliere de decizie ale orașului – (…) nivel guvernamental, palierul municipalității, (…) și palierul sectoarelor. Evident că toată lumea trebuie să aibă acces și să se coordoneze într-un mediu în care informațiile sunt clare, sunt precise, sunt accesibile și disponibile tuturor. Și față de aceste trei paliere de decizie, mai sunt o sumă importantă de actori care contribuie mult la dezvoltarea orașului și care sunt gestionarii rețelelor sau diferite entități care emit avize în acest proces de construire. De asemenea, PUG-ul, ca bază de date, este la dispoziția lor. Deci vom fi în situația în care toate instituțiile și toate entitățile avizatoare vor avea acces să vadă această bază de date, să se raporteze la ea și să-și coordoneze atât intențiile de dezvoltare, cât și modul în care orașul este gestionat’, a explicat Florescu.
El a subliniat că PUG va fi, în primul rând, ‘o platformă informatizată care facilitează și comunicarea’, un portal public ce va putea fi accesat de către oricine, pe diferite paliere de interes, cu studii actualizate.
‘Primăria Capitală și Primăria de Sector vor ști una de cealaltă în momentul în care cineva a solicitat autorizație sau este emis in certificat de urbanism sau autorizație de construire. Ea va deveni o platformă de lucru în care toate entitățile, și nu numai primările de sector, ci și furnizorii de utilități sau gestionarii utilităților, dacă se fac trasee noi, dacă se dezvoltă rețele noi, dacă se îmbunătățește calitatea mediului sau se asfaltează, lucrările’, a adăugat Florescu.
Potrivit acestuia, noul PUG va permite ca atunci când ‘când selectezi o suită de entități geometrice, în teritoriu, poți să știi deja câte construcții sunt acolo, câți utilizatori urmează să fie, ce potențial de transport public sau ce nevoie de dezvoltare a rețelor, a infrastructurii există în oraș’.
‘PUG va permite menținerea la zi a unor informații sau actualizarea acestor informații în perioade de timp regulate, astfel încât, de fiecare dată când ne uităm la oraș, să putem să cunoaștem din punct de vedere urbanistic starea sa de dezvoltare. (…) Este adusă la zi o modalitate de a face atât dezvoltare urbană, cât și gestionarea corectă a teritoriului și proiectul va încerca să echilibreze minusurile, lipsurile în ceea ce privește spații verzi, dotări publice, nevoia de diferite tipuri de funcțiuni sau chiar echipamente sau echipări edilitare pe zone care sunt potențial în dezvoltare în București sau în zonele limitrofe. Va permite o foarte bună coordonare, un dialog instituțional mult mai eficient. o transparență și o predictibilitate în ceea ce privește piața investițiilor, intențiile publice de dezvoltare a orașului’, a detaliat Florescu.
Arhitectul-șef al Primăriei Municipiului București, Matei Damian, a evidențiat că studiile reprezintă ‘baza de la care se pornește dezvoltarea viitoare a orașului’
‘Este un pas foarte important, pentru că ieșind din paradigma acelor șase orașe care nu au legătură între ele, care, de fapt, reprezintă sectoarele, subdiviziunea administrativă, venim cu o abordare corectă, în care orașul București este unul singur și venim cu acest instrument de planificare strategică – PUG-ul municipiului București. (…) Sunt 25 de studii de fundamentare. Unele dintre ele au fost elaborate în 2013-2014 (…) și apoi am reluat toate studiile și le-am actualizat conform prevederilor legale. Și gruparea acestor domenii cheie sunt contextul teritorial și metropolitan (…), utilizarea terenurilor, mobilitate, infrastructură tehnico-edilitară, mediul și spații verzi, patrimoniu. Pot fi accesate foarte ușor’, a spus Damian.
| Știri BVB