Nicuşor Dan retrimite în Parlament o lege privind trecerea a 35 de terenuri de la stat în proprietatea unei universităţi

Preşedintele Nicuşor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, o lege care are ca obiect transmiterea a 35 de terenuri, în suprafaţă de aproximativ 545 de ha, din domeniul public al statului în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii “Regele Mihai I” din Timişoara.

Conform unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, la data de 27 decembrie 2023, Parlamentul a transmis preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea privind transmiterea bunurilor imobile – teren cu construcţiile aferente din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţele Vieţii “Regele Mihai I” din Timişoara în domeniul privat al statului şi succesiv în proprietatea univeristăţii respective şi transmiterea unui bun imobil – teren din domeniul privat al statului în proprietatea unităţii de învăţământ superior.

Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare transmiterea a 35 de terenuri în suprafaţă totală de 501,4208 ha şi a construcţiilor aferente din domeniul public al statului, în domeniul privat al acestuia şi, succesiv, transmiterea acestor terenuri împreună cu construcţiile aferente, împreună cu alte două terenuri în suprafaţă de 44,3154 ha, din domeniul privat al statului în proprietatea privată a Universităţii de Ştiinţele Vieţii “Regele Mihai I”, potrivit Agerpres.

La data de 10 ianuarie 2024, preşedintele României a formulat o obiecţie de neconstituţionalitate cu privire la această lege, în motivarea acesteia arătând că au fost încălcate o serie de norme şi principii constituţionale referitoare la modalitatea de adoptare a legii, protejarea proprietăţii publice şi private a statului, garanţiile necesare şi suficiente stabilite de Curtea Constituţională în situaţia transmiterii cu titlu gratuit a unor bunuri din domeniul privat al statului, lipsa clarităţii obiectivelor pentru care se realizează transferul, respectiv insuficienta individualizare a terenurilor în discuţie.

CCR a respins, în iunie 2024, sesizarea făcută de fostul preşedinte Klaus Iohannis.

Având în vedere conţinutul normativ al legii transmise la promulgare, preşedintele Nicuşor Dan apreciază că se impune reanalizarea soluţiei legislative de către Parlament, fiind invocate următoarele motive:

*Oportunitatea transmiterii cu titlu gratuit a unui număr de 35 de terenuri în suprafaţă de aproximativ 545 de ha din domeniul public al statului.

Dreptul de proprietate publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, fie prin natura lor, fie printr-o dispoziţie specială a legii, sunt de uz şi de utilitate publică, cu condiţiile ca acestea să fie dobândite prin unul din modurile prevăzute de lege. Bunurile proprietate publică formează o parte din patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, cu scopul direct al realizării atribuţiilor acestora şi, indirect, al realizării intereselor generale ale societăţii.

Distinct de transferul unui bun din domeniul public în cel privat al statului, transmiterea dreptului de proprietate privată a statului se poate realiza cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. În situaţia transmiterii bunurilor cu titlu oneros, procedura este reglementată de prevederile Codului administrativ. Potrivit acestui act normativ, Guvernul poate realiza operaţiunile de transmitere cu titlu oneros a dreptului de proprietate, dar nu are competenţa legală de transmitere a proprietăţii cu titlu gratuit.

În ceea ce priveşte transmiterea unui bun cu titlu gratuit în proprietatea unei entităţi, Curtea Constituţională a reţinut că aceasta “este un act de dispoziţie şi de putere, astfel că, prin definiţie, îi revine Parlamentului decizia de oportunitate, în virtutea competenţei sale generale de legiferare, prevăzută în art. 61 din Constituţie. În acelaşi sens, numai Parlamentul îşi poate asuma decizia transmiterii gratuite a terenurilor din sfera proprietăţii private a statului în scopul unor investiţii privind dezvoltarea economică a unui segment determinat sau realizarea unor obiective de dezvoltare naţională, în temeiul legitimării sale democratice”.

Deşi statul este liber să dispună de proprietatea sa privată, inclusiv prin transmiterea cu titlu gratuit ca orice alt titular al dreptului de proprietate privată, exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate privată a statului impune din partea autorităţilor ce deţin prerogativa dispoziţiei cu privire la acest drept, o diligenţă sporită faţă de cea a unui proprietar de drept privat obişnuit.

Valorificarea patrimoniului statului şi creşterea eficienţei utilizării acestuia reprezintă obiective constituţionale subsumate protejării proprietăţii publice a statului. În luarea oricărei măsuri de dezvoltare economică şi de creare a cadrului favorabil valorificării factorilor de producţie, autoritatea legiuitoare nu poate face abstracţie de protejarea intereselor sale naţionale în activitatea economică.

Preşedintele susţine că, în cazul de faţă, legea supusă reexaminării cuprinde un act de dispoziţie asupra unor bunuri determinate din domeniul public al statului şi, ulterior, asupra unor bunuri din domeniul privat, respectiv asupra unui număr de 35 de terenuri în suprafaţă de aproximativ 545 de ha din proprietatea statului. Luarea oricărei decizii cu privire la aceste transferuri trebuie să se realizeze cu diligenţa necesară unui bun proprietar şi cu reprezentarea faptului că această suprafaţă reprezintă o valoare considerabilă în cadrul oricărui activ patrimonial.

Mai mult, în analiza asupra oportunităţii nu trebuie exclusă nici posibilitatea valorificării acestor factori de producţie în vederea realizării obiectivului privind activitatea de învăţământ superior şi dual în domeniul agricol, cercetare, producţie, extensie universitară şi a strategiilor de dezvoltare instituţională – prin păstrarea regimului juridic şi rămânerea în continuare în administrarea Universităţii de Ştiinţele Vieţii “Regele Mihai I” şi în proprietatea publică a statului. De altfel, potrivit expunerii de motive, universitatea “exercită, din anul 2004, dreptul de administrare directă cu privire la bunurile imobile ce fac obiectul actului normativ propus”.

Nicuşor Dan spune că, din expunerea de motive care dezvoltă intenţia iniţiatorilor şi din conţinutul normativ al legii, este neclară fundamentarea actului normativ şi motivul pentru care este nevoie de instituirea unui drept de proprietate al universităţii, respectiv motivul pentru care obiectivele enunţate nu pot fi realizate prin exercitarea unui drept de administrare asupra acestora. Dată fiind dimensiunea terenurilor vizate de lege şi potenţialul ca valoarea acestora să se aprecieze în timp, transferul presupune o diminuare semnificativă a patrimoniului statului.

De asemenea, într-un context economic dificil, statul român are obligaţia valorificării eficiente a patrimoniului său şi a bunurilor proprietate publică şi privată. Statul poate valorifica bunurile sale inclusiv prin schimbarea destinaţiei terenurilor în cauză sau schimbarea titularului dreptului de administrare, închirierea, concesionarea sau stabilirea unor drepturi de folosinţă în favoarea unor alţi titulari, în măsura în care circumstanţele sau priorităţile de valorificare a acestor terenuri se schimbă, având în vedere obiectivele pe care statul român trebuie să le realizeze, în conformitate cu art. 135 alin. (2) din Constituţie. În acelaşi timp, regimul proprietăţii publice a statului conferă garanţii împotriva unei utilizări neadecvate.

“Din această perspectivă, considerăm necesară reevaluarea oportunităţii celor două operaţiuni dispuse de lege şi anume (1) trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a terenurilor în cauză, respectiv (2) transmiterea cu titlu gratuit a unui număr de 35 de terenuri în suprafaţă totală de aproximativ 545 de ha, situate în localităţile Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, V.V. Delamarina, respectiv Păltiniş din judeţele Timiş şi Caraş Severin, inclusiv din perspectiva caracterului inalienabil al bunurilor proprietate publică”, consideră şeful statului.

În subsidiar, în situaţia menţinerii oportunităţii transferului în discuţie, preşedintele consideră necesară reevaluarea soluţiilor legislative din perspectiva (1) actului prin care se realizează astfel de operaţiuni; (2) clarificării scopului urmărit; (3) stabilirii de garanţii necesare şi adecvate pentru îndeplinirea acestui scop, respectiv (4) identificării complete a terenurilor în cauză.

*Potrivit art. 136 din Constituţie, proprietatea publică este garantată şi ocrotită de lege, iar acest aspect implică reglementarea unor proceduri şi garanţii adecvate.

“În cazul de faţă, dată fiind importanţa domeniului reglementat, analizată din perspectiva regimului juridic al suprafeţelor de teren vizate şi a afectaţiunii acestora, apreciem că se impune stabilirea cu claritate a condiţiilor referitoare la transferul interdomenial, inclusiv a celor referitoare la justificarea temeinică a încetării uzului sau interesului public naţional, şi a garanţiilor necesare şi suficiente pentru ducerea la îndeplinire a scopului urmărit, similar celor reţinute în jurisprudenţa instanţei constituţionale”, precizează Administraţia Prezidenţială.

*Terenurile şi construcţiile aferente acestora nu se regăsesc în nicio altă lege şi nici nu sunt descrise şi identificate în mod clar, în acord cu jurisprudenţa instanţei constituţionale. Din analiza anexelor, se poate observa că doar o parte a terenurilor au menţionate actele prin care s-a constituit un drept de administrare în beneficiul universităţii, iar suprafeţele totale au fost modificate în Camera decizională prin adăugarea în anexa nr. 1 a unor suprafeţe de terenuri cu privire la care calitatea de administrator nu este lămurită. Astfel, suprafaţa totală de teren vizată de art. 1 din legea supusă reexaminării a fost majorată de la 416,9667 ha la 501,4208 ha, fiind modificat în mod corespunzător şi conţinutul Anexei nr. 1. În aceste condiţii, este necesară identificarea completă a acestor imobile, potrivit Agerpres.

“Apreciem că doar astfel – prin identificarea titularului dreptului de administrare care trebuie în mod necesar să aibă calitatea de instituţie de învăţământ superior de stat cu privire la toate terenurile respective – este înlăturat orice dubiu cu privire la transferul interdomenial prin lege, ca act al Parlamentului”, se mai arată în cererea de reexaminare.