“Un obiectiv major în dezvoltarea capacităţilor de producţie din surse regenerabile sunt aceste proiecte de investiţii; impactul acestor investiţii se vede direct în economie – o energie mai stabilă şi mai competitivă reduce până la urmă costurile pentru industrie, reduce facturile la consumatori, că sunt casnici, că sunt noncasnici, sprijină dezvoltarea noilor tehnologii, stimulăm investiţiile private şi contribuim la tot ce înseamnă crearea de locuri de muncă. În acelaşi timp ne gândim la foarte multe investiţii pe termen lung, precum proiectul de la Mintia, care anul acesta va fi implementat parţial – nu va fi în totalitate – cei 1.737 de megawaţi nu vor intra în bandă în totalitate, dar sperăm ca 1.096 să fie accesibili, ceea ce va însemna o fluiditate, o lichiditate pe piaţa de energie, o competitivitate care va duce la scăderea preţurilor în primul rând. Asta ne interesează cel mai mult”, a afirmat oficialul, potrivit Agerpres.
De asemenea, în 2027 vor intra pe circuit noi molecule de gaze din zăcământul Neptun Deep, iar la finalul anului acesta ar trebui finalizată centrala termo-electrică de la Iernut.
“Cu paşi mărunţi, începem să finalizăm proiectul început la Neptun Deep, iar anul viitor, 2027, noi molecule de gaze vor intra pe circuitul de transport şi de folosinţă din România, Mintia fiind unul dintre cei mai mari consumatori de gaze, aproximativ 2,5 miliarde metri cubi, iar proiectul de la Iernut, prelungit anual, sperăm să fie finalizat prin autocontrolul pe care l-a preluat Romgaz. 430 de megawaţi sunt destul de importanţi”, a menţionat el.
În plus, în 2029, vor fi puse în funcţiune capacităţile de la Işalniţa şi Turceni, iar România are şansa de a-şi consolida poziţia pe harta energetică a Europei.
“Vorbind de restructurare, de planul de reducere a anumitor capacităţi, cel puţin de la CEO Oltenia, aveam cele două capacităţi care trebuiau să fie puse în operă anul trecut, dar s-a prelungit până în 2029. Vorbim despre Işalniţa şi Turceni. La Turceni avem, din fericire, un ofertant, este în procedura de evaluare, iar la Işalniţa este posibil să modificăm borna de investiţii. Deci, în perioada următoare, România are şansa de a-şi consolida poziţia pe harta energetică a Europei, şi cred în ceea ce spun, prin investiţii tot mai inteligente, investiţii în producţie, transport, distribuţie, în energia electrică şi gaze naturale, prin politici cât mai coerente, cu un dialog şi o colaborare mai directă cu toţi factorii implicaţi în dezvoltarea sectorului energetic. Chiar de la autorităţile decidente până la autorităţile economice s-a văzut în ultima perioadă comunicarea pe care am avut-o legat de tot ce înseamnă creşterea combustibililor pe piaţă, pe piaţa globală în primul rând şi apoi şi pe piaţa din România s-a încercat o stabilitate constantă prin aceste stocuri comerciale care ne ajung, din punctul tuturor de vedere, până pe 15 aprilie, iar stocurile de urgenţă care sunt lăsate pentru o protecţie pe termen lung, cu o posibilitate de folosinţă până la 90 de zile”, a susţinut Niţulescu.
Secretarul de stat a făcut referire şi la faptul că stocurile de gaze au fost suficiente pentru perioada de iarnă, în prezent având aproape 800 de milioane metri cubi în depozite.
“Sunt foarte multe de spus, mai ales că suntem şi în perioada de finalizare a perioadei de comandament energetic de iarnă – 31 martie – şi pot să spun chiar cu mândrie că am trecut cu brio această perioadă de cinci luni de zile cu stocuri de gaze care ne oferă o lejeritate pentru următorul ciclu, de la 1 aprilie. Avem aproximativ 28% din ponderea de înmagazinare în momentul de faţă, ceea ce înseamnă cam 800 de milioane mc de gaze în depozite. Din punct de vedere al resurselor energetice, la fel, stăm destul de bine. La începutul anului am beneficiat mai mult de condiţiile meteo, atât pe partea de eolian, cât şi pe partea de hidroenergie, şi am depăşit orice fel de obstacol care care a fost pus în faţă”, a dat acesta asigurări.
În altă ordine de idei, Niţulescu a admis că, fără o energie sigură, accesibilă, sustenabilă, nu se poate discuta despre investiţii, industrie, nici măcar despre o dezvoltare regională echilibrată.
“La nivel global, energia a ajuns să nu mai fie o necesitate, a ajuns să fie un factor de influenţă. Vedem războiul actual, războiul hibrid, în care ca măsură de schimb este chiar energia. Dar noi, ca sector energetic, pot spune că reprezentăm o coloană vertebrală a tot ce înseamnă fundamentarea şi dezvoltarea economiei româneşti. Fără o energie sigură, accesibilă, sustenabilă, nu putem vorbi despre investiţii, despre industrie, nu putem vorbi despre nimic, nici măcar despre o dezvoltare regională echilibrată. Din acest motiv, investiţiile în energie nu sunt doar nişte proiecte sectoriale, ele sunt investiţii în competitivitatea întregii economii. Noi, ca stat, avem un avantaj important, şi anume că avem un mix energetic destul de diversificat şi echilibrat, cu resurse energetice naturale semnificative şi cu un potenţial real de a deveni, chiar dacă de câţiva ani de zile tot spunem, eu zic că vom deveni un hub energetic regional”, a subliniat reprezentantul ME.
Publicaţia Focus Energetic a organizat, luni, la Palatul Parlamentului, cea de-a XLIV-a ediţie a Conferinţelor Focus Energetic, “Influenţa investiţiilor în sectorul energetic în creşterea competitivităţii economiei româneşti”.
| Știri BVB