Autor: Tănase Stamule, Conferențiar universitar doctor în cadrul ASE, decan FABIZ
Intrarea marilor companii internaționale în România a fost încurajată timp îndelungat. Aceste companii au beneficiat de condiții favorabile și avantaje semnificative, cum ar fi facilități fiscale sau asistență în dezvoltarea infrastructurii. Deschiderea pieței românești către multinaționale a fost considerată un pas important către modernizare și integrare în economia globală, printre avantajele aduse de noii jucători de pe piață fiind adesea menționată crearea de locuri de muncă, transferul de tehnologie și know-how, creșterea exporturilor și stimularea dezvoltării industriale, expertiza sau practicile de afaceri moderne. Toate acestea au contribuit la creșterea competitivității și inovației în diverse sectoare ale economiei românești. Totuși, există și critici în ce privește influența multinaționalelor. Unele voci susțin că aceste companii exercită presiuni asupra pieței locale, monopolizează anumite sectoare și reduc concurența. Printre cele mai mari îngrijorări se numără transferul de profituri și de cunoștințe în afara țării, ceea ce ar putea afecta dezvoltarea pe termen lung a economiei românești.
Fiecare stat are propriile sale principii în ceea ce privește impozitarea, însă echipele de experți în drept, contabilitate și finanțe ale acestor corporații au dezvoltat adevărate strategii pentru a evita plata impozitelor. Proiectul privind impozitul minim global (Pilonul 2) a fost conceput de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Scopul a fost acela de a pune capăt practicilor fiscale care permiteau întreprinderilor multinaționale să transfere profiturile către jurisdicții în care acestea erau supuse unei impozitări zero sau foarte scăzute. Mai mult, a fost dezvoltat un set de reguli fiscale internaționale în baza cărora, întreprinderile multinaționale trebuie să plătească un impozit echitabil, indiferent de locul în care își desfășoară activitatea. Uniunea Europeană și-a arătat sprijinul ferm pentru reforma privind impozitul minim global propus de OCDE și s-a angajat să pună în aplicare rapid respectiva reformă prin intermediul dreptului Uniunii, respectiv a Directivei UE 2022/2523. Directiva stabilește măsuri comune pentru impozitarea efectivă minimă a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni care își desfășoară activitatea în UE, asigurându-se că profiturile întreprinderilor multinaționale sunt impozitate acolo unde se desfășoară activități economice generatoare de profit și unde se creează valoare.
În România, legea nr. 431 din 29 decembrie 2023 transpune prevederile Directivei UE 2022/252 în legislația românească și se aplică acelor companii care au sediul în România și care sunt membre ale unui grup de întreprinderi multinaționale sau ale unui grup național de mari dimensiuni, cu un venit anual de cel puțin 750 mil. euro. În esență, această lege are ca scop crearea unui cadru fiscal prin care autoritățile fiscale pot să colecteze impozite suplimentare în cazul în care rata efectivă de impozitare a unui grup multinațional care își desfășoară activitatea în România este mai mică decât cota minimă de impozitare de 15%. Concret, începând cu anul 2024, chiar dacă România aplică cota unică de impozit pe profit de 16%, cota efectivă de impozitare va fi calculată prin împărțirea impozitelor plătite de toate entitățile grupului (cum ar fi impozitul pe profit sau impozitul pe cifra de afaceri) la profitul contabil al acestor entități, în fiecare jurisdicție în care își desfășoară operațiunile.
Adaptarea la noua legislație poate să reprezinte un proces complex și provocator pentru companii, impunând necesitatea unei analize detaliate a legislației naționale, a directivelor europene și a regulilor OECD. Această analiză nu este doar o formalitate, ci necesită un efort considerabil din partea departamentelor fiscale, financiare și a altor compartimente relevante ale companiilor multinaționale. Complexitatea noilor reglementări necesită timp și resurse adecvate pentru a evalua impactul lor și pentru a asigura o conformitate corespunzătoare, drept urmare, atât grupurile naționale, cât și cele multinaționale vor trebui să aloce resurse suficiente pentru a face față acestor cerințe legislative.
| Știri BVB