Noul Guvern vizează modificarea taxării câștigurilor pe bursă; Cotele actuale de 1 și 3% – dublu avantaj: impozitare favorabilă și obligații de conformare fiscală redusă (consultant)

Sistemul de impozitare a tranzacțiilor bursiere, care funcționează din 2022, a reprezentat un avantaj substanțial pentru piața de capital (tranzacții cu acțiuni și fonduri de investiții), precum și pentru investitori, atât prin cotele reduse de taxare, dar și prin faptul că impozitul este reținut la sursă (ceea ce înseamnă că organele statului interacționează cu un număr semnificativ mai mic de entități și cu un grad de conformare extrem de mare).

Programul de guvernare al premierului Ilie Bolojan prevede sec “taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă”, fără să menționeze nici cote, nici termene de implementare, însă documente care au circulat în presă în ultimele zile arată o majorare la 10% a impozitului, ceea ce ar putea presupune o revenire la sistemul de raportare și reținere anterior.

În prezent, impozitul pe câștigurile din tranzacțiile bursiere este de 1% (pentru acțiunile deținute mai mult de un an) și 3% (pentru cele deținute mai puțin de un an) și este reținut la sursă de către brokeri sau administratorii de fonduri.

Din decembrie 2002, până la finalul lunii martie, numărul de investitori persoane fizice la bursă a urcat cu peste 100.000, iar numărul investitorilor în fonduri a crescut cu peste 400.000, în timp ce activele în fondurile de investiții au crescut cu 10 miliarde de lei.

Voci din piață se așteaptă ca o revenire la taxarea de 10% a câștigurilor (cu compensarea pierderilor) și la sistemul de declarații făcute de investitori (și nu reținere la sursă) ar duce la răscumpărări, investitorii fiind impulsionați să marcheze câștigurile pentru a profita de actualul regim fiscal.

Nadia Oanea, consultant fiscal și fondatoare Tax & Training, a comentat, pentru Financial Intelligence: “Câștigurile de capital au beneficiat, în 2023 și 2024, de un regim fiscal extrem de favorabil, atunci când persoana fizică alegea să tranzacționeze printr-un intermediar. (…) Astfel, pentru tranzacționarea prin intermediari, cota de impozitare a scăzut în 2023 de la 10% la 1% sau 3%, în funcție de durata de deținere a titlurilor tranzacționate (peste sau sub 365 de zile).  Din 2023, intermediarii au fost responsabili să rețină impozitul la sursă, impozitul fiind final. Astfel, câștigurile de capital realizate prin intermediari nu s-au mai declarat în declarația unică pentru anii 2023 și 2024.

Dublu avantaj: impozitare favorabilă, și obligații de conformare fiscală redusă. Desigur, declarația unică trebuia depusă dacă se datora CASS, adică atunci când câștigurile de capital (cumulate și cu alte venituri), depășeau 6 salarii minime pe economie, iar CASS se datora la o bază de calcul de 6, 12 sau 12 salarii minime, nu la câștigurile / veniturile reale.

Doar pentru tranzacțiile care nu au fost realizate printr-un intermediar, contribuabilul își declara venitul anual (câștigurile și pierderile cumulate pe întregul an din tranzacții cu titluri de valoare, influențate de pierderi reportate, dacă este cazul) și impozitul pe venit aferent în declarația unică, impozitul fiind de 10% din câștigul net anual.

Cine a câștigat? A câștigat investitorul persoană fizică, au câștigat intermediarii (atât platformele  străine, cât și intermediarii români), și a câștigat bursa în general.”

Rămâne de văzut cum va arăta concret modificarea în Codul Fiscal, însă, pe informațiile actuale, Nadia Oanea estimează: “Probabil că vom avea modificarea Codului Fiscal în sensul impozitării tuturor câștigurilor de capital cu 10%, calcularea câștigurilor / pierderilor la data tranzacției, de către intermediar, cu obligativitatea acestora de a transmite investitorului un sumar anual, și obligația persoanei fizice de a declara câștigurile / pierderile anuale prin declarația unică. Ar trebui ca noul sistem să permită compensarea câștigurilor dintr-o tranzacție cu pierderile din alte tranzacții, inclusiv reportarea pierderilor de la un an la altul.”

Unele voci din piață consideră că o variantă mai bună decât revenirea la vechiul sistem de impozitare ar fi creșterea cotelor actuale pentru deținerile de sub un an/peste un an, dar păstrarea reținerii la sursă.

O altă măsură vehiculată cu impact major asupra pieței de capital este și creșterea impozitului pe dividende la 16% (de la 10%, în prezent, crescut oricum de la 8% anterior).

Guvernul nu a precizat clar când și cum dorește să implementeze măsurile prezentare în programul de guvernare.

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că pe parcursul lunii iulie vor fi dezbătute în guvern soluţiile fiscale care urmează să fie luate pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Măsurile fiscale ar putea fi adoptate, gradual, unele de la 1 august, iar altele de la 1 ianuarie, în condițiile în care România este presată să reducă deficitul bugetar, atât la nivel european, dar și de către agențiile de rating.

Consiliul miniştrilor responsabili de finanţe şi economie din statele UE a stabilit termenul de 15 octombrie 2025 pentru ca Bucureștiul să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea în timp util a deficitului excesiv.