Nouriel Roubini spune că aurul poate fi cea mai bună protecție pentru investitori, în condiţiile în care zece „mega-amenințări” se îndreaptă spre lume

Zece „mega-amenințări” se îndreaptă spre lume, inclusiv război, crize ale datoriilor și o „bombă cu ceas” demografică, iar investitorii ar trebui să se protejeze prin aur, determinând astfel prețul metalului galben să crească la 3.000 de dolari până în 2028, potrivit lui Nouriel Roubini, CEO al companiei Roubini Macro Associates și profesor emerit la NYU Stern School of Business, pentru Kitco News.

„În următorii câțiva ani, m-aș aștepta ca rentabilitatea aurului să aiba valori de o singură cifră mare sau valori mici de doua cifre”, a spus el. „Ma aștept…la  rate de rentabilitate în jur de 10% pe an în următorii cinci ani.”

Inflația, stagflația și tendința de „de-dolarizare” vor fi principalii factori.

„Dacă rivalii Statelor Unite ale Americii trebuie să se diversifice de la activele în dolari pentru că «armăm» dolarul și pot fi impuse sancțiuni, atunci singurul activ internațional de rezervă care nu poate fi confiscat de SUA și Occident nu este dolarul, euro, yenul, sau liră”, a spus el. „Nu poate fi decât aurul”.

El a estimat că aurul va crește cu 10% pe an pe parcursul a cinci ani, rezultând un preț al aurului de peste 3.000 de dolari pe uncie, o rentabilitate generală de 60%.

Roubini, cunoscut și sub numele de „Dr. Doom”, pentru previziunile sale economice sumbre și pentru că a prezis corect criza financiară din 2008 înainte de a se produce, a spus că o „depresiune stagflaționistă” ar putea începe în 2023, ceea ce ar duce atât la scăderea acțiunilor, cât și obligațiunilor.

„Dacă am dreptate, că vom avea o aterizare grea, că inflația va fi persistentă și că băncile centrale sunt într-o dilemă, [atunci] atât acțiunile, cât și obligațiunile nu se vor descurca bine”, a spus el. „Aurul ar trebui să meargă mai bine pentru că… este o acoperire împotriva inflației. Este, de asemenea, o protecţie împotriva instabilității financiare”.

Amenințări geopolitice

Roubini a spus că „puteri revizioniste” precum China, Rusia, Iran și Coreea de Nord vor provoca SUA și Europa pentru dominația mondială în anii următori.

El a scos în evidență Taiwan, un aliat al SUA, ca exemplu. Amintind declaraţiile șefului marinei americane Michael Gilday, Roubini a avertizat că China ar putea ataca Taiwanul încă din 2023, provocând noi tensiuni între China și SUA.

„[Președintele Chinei] Xi a venit la putere pentru un al treilea mandat nu pentru că vrea să reformeze China, ci pentru că vrea să rămână în istorie ca președintele care a unit China continentală cu Taiwan”, a susținut Roubini, adăugând: „Recent, Biden a făcut declarații că, dacă China ar invada Taiwanul sau chiar ar impune o blocadă navală, SUA vor interveni direct în acel conflict”.

El a avertizat că un astfel de conflict se va transforma într-un „război nuclear între SUA și China”, iar dacă Statele Unite ar renunța la angajamentul față de Taiwan, își vor pierde credibilitatea ca aliat militar.

„Dacă pierzi Taiwanul, credibilitatea ta de a te angaja să-ți aperi aliații precum Coreea de Sud, Japonia, Australia și alții din Asia va scădea”, a observat el. „De aceea Taiwan este important, nu din cauza Taiwanului, ci din cauza consecințelor asupra puterii hegemonice a SUA în Asia”.

Politica FED

Rezerva Federală a majorat ratele dobânzilor cu 425 de puncte de bază anul trecut în efortul de a controla inflația, care a atins un vârf de 9,1% în iunie 2022.

Roubini a spus că Fed ar trebui să majoreze ratele la cel puțin 6%, dar este puțin probabil să facă acest lucru, având în vedere că asta ar provoca o recesiune „severă” și o implozie a datoriilor. El a sugerat că Fed va pivota sau îşi va întrerupe ciclul de înăsprire.

„Trebuie să ridici ratele dobânzilor cel puțin la șase procente pentru a împinge, în timp, inflația la doi [la sută], dar ratele dobânzilor la șase procente vor duce la o contracție economică severă”, a observat el. „Va duce la și mai multe probleme de creditare… Există atât de multă datorie în sistem încât o încercare de a reduce inflația provoacă nu numai o prăbușire economică, ci și o criză financiară. Confruntate cu o criză economică și financiară, Fed și alte bănci centrale vor trebui să nu ridice la fel de mult ratele dobânzilor.”

Cu toate acestea, Roubini a spus că acest răspuns de politică monetară ar determina apoi o „dezancorare a așteptărilor inflaționiste”, ducând la o inflație de „cel puțin” 5 până la 6% pe termen mediu.

„Avem incapacitatea în sectorul public de a crește taxele sau de a reduce cheltuielile guvernamentale”, a spus el. „Tentația va fi să se șteargă valoarea reală a datoriei guvernamentale pe termen lung la dobânzi fixe, dar se poate, de asemenea, să se şteargă valoarea nominală a datoriei private printr-o criză de inflație neașteptată. Asta s-a întâmplat deja anul trecut și va continua să se întâmple. Vom folosi taxa pe inflație pentru a face față unor sume excesive de datorie privată și publică.”

Mega-amenințări

În noua sa carte, Megathreats: Ten Dangerous Trends That Imperil Our Future, and How to Survive Them, Roubini identifică criza datoriilor, deglobalizarea, o bombă demografică cu ceas, catastrofele climatice, inteligența artificială și alți factori drept „mega-amenințări” care pun în pericol întreaga umanitate și ar putea duce la o „distopie”.

O temă cheie din carte este că rezolvarea unei probleme poate înrăutăți alta. De exemplu, Roubini scrie că pentru a remedia schimbările climatice, sunt necesare investiții masive în energia verde, dar astfel de investiții ar necesita o reducere a standardului de viață al oamenilor.

„Cicurile economice și ciclurile financiare, bulele de boom care se prăbușesc  devin din ce în ce mai severe și mai frecvente din mai multe motive, inclusiv pârghiile toxice ale economiei și ale sistemului financiar”, a spus el. „Este o lume foarte diferită de cea în care am crescut cu aceste mega-amenințări, despre care nici măcar nu am auzit când eram copil. Acum fiecare dintre ele este o amenințare materială la adresa prosperității noastre, a păcii și a progresului.”