A fost lansată inițiativa ”Dialog pentru România”, sub egida programului „Citizen Diplomacy”

Autor: Iulian Mareș

„Nu avem nevoie de fantezii goale” /Părintele Constantin Necula

”Dialog pentru România”[1] este o inițiativă lansată sub egida programului „Citizen Diplomacy”, derulat de Diplomacy360[2], asociație non-guvernamentală al cărei președinte este Valentin Preda, fondator al Bursei Române de Afaceri[3] și fost președinte al Asociației Naționale a Brokerilor de Afaceri din România[4]. Am remarcat recent acest proiect, cu care rezonez deoarece oamenii implicați în lumea ONG-urilor cunosc dificultatea de a demara ceva nou, cât de greu e să obții resursele necesare pentru a derula în condiții optime un proiect și cât de important este să coagulezi oameni valoroși, nu idioţi utili, în jurul unor idei. Faptul că inițiatorul său vine din lumea afacerilor e un motiv în plus pentru care consider credibil demersul și demn de atenția noastră.

Nu exagerez dacă spun că România se află, politic și economic, într-un moment critic. Vedem un șuvoi de idei contradictorii și exprimate vehement, vedem tentația oportunismului din partea multor oameni din lumea politică, dar vedem și că societatea are nevoie de instaurarea rapidă a unui echilibru. Evenimentele survenite anul trecut pe scena politică au dus țara la un nivel periculos de polarizare și ar fi greșit să credem că unii sunt „buni”, iar alții sunt „răi”. Realist vorbind, e tardiv să împărțim oamenii în categorii divergente, după opțiunile lor de vot.

Trebuie să facem ceea ce a lipsit până acum, anume un dialog onest și civilizat, care să pună la aceeași masă mediul politic, sectorul economic și cetățenii din țară și din diaspora. Dacă în marile centre urbane, precum București, Cluj-Napoca sau Iași se va reuși materializarea acestui deziderat, am speranță că efectele benefice se vor răsfrânge și în locuri mai periferice sub aspectul vizibilității, precum mediul rural sau orașele mici și mijlocii, locurile unde bunăstarea dobândită de România în ultimii 20 de ani a ajuns mai puțin sau este distribuită mai inegal decât s-ar cuveni să fie.

Pe tărâmul politic, tentația care predomină în acest moment este ca vocile cunoscute publicului să se abțină de la comentarii cu privire la candidatul surpriză de anul trecut, Călin Georgescu, “pentru a nu se ostiliza electoratul”. E un argument pe care pot să-l înțeleg, dar așa cum puncta o analiză[5] LARICS problema nu este doar persoana acestuia, de un provine și ce anume propagă, ci mai mult „sindromul Georgescu”, născut din clivajul prea mare dintre electorat și cei aleși prin vot democratic.

Iarăși, e prea târziu să ne întrebăm cum s-a ajuns în această situație nefericită. E clar că România trece printr-o reașezare la nivelul întregii societăți, în care se remarcă o discrepanță între ”țara reală și țara regală”, așa cum se spunea în perioada interbelică[6]. Chiar dacă mâine s-ar retrage Călin Georgescu, nemulțumirile care l-au propulsat ar rămâne tot acolo, iar oamenii care l-au văzut drept „salvatorul nației” ar căuta în continuare profeți și miracole, în loc să se bazeze pe o bună funcționare a instituțiilor publice, de la vlădică la opincă.

În ce privește proiectul ”Dialog pentru România”, printre inițiatori se numără și Dan Dungaciu, profesor universitar al Facultății de Sociologie din cadrul Universității din București și președinte al Fundației Universitare a Mării Negre din România, cu experiență[7] în problemele de stat gestionate la nivel înalt, în țară și în străinătate. Este un om a cărui viziune, exprimată public în repetate rânduri și percepută uneori în moduri divergente, o plasez mai degrabă în registrul realismului politic, având în vedere că, de pildă, a pledat adesea pentru o poziție ponderată în raport cu polii de putere la nivel mondial, pe de o parte zona BCRIS, coagulată de Rusia și China, iar pe de altă parte, zona euro-atlantică, coordonată de SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană, zonă din care și România face parte.

Prin luările sale recente de poziție, Dan Dungaciu intervine în contextul actual intern și pune în dezbatere modul corect în care ar trebui gestionată situația, prin raportare la dezideratele esențiale ale țării, aceleași care au fost cerute și de mediul de afaceri: stabilitate și predictibilitate din partea puterii de stat. Afirmații precum ”identitatea națională românească are ceva de anunțat acestei lumi”[8] sau „patriotismul asigură societății țesutul de la care orice proiect național este posibil”[9] sunt idei juste, cât timp nu sunt confiscate de personaje debile și nu rămân fraze goale dacă punerea lor în aplicare se face în tipare raționale, prin politici publice formulate ținându-se cont de efectele lor asupra țării și cetățenilor ei.

Prioritatea momentului este să fie prevenite derapajele de ordin strategic, iar soluția de tip „quick-win”, la care adesea se recurge în mediul corporatist, prin care putem face să iasă la iveală adevărata „înțelepciune românească” ține de cooptarea în dialog a tuturor părților interesate. Nu se poate construi un proiect pentru întreaga Românie, dacă o mare parte din țară este exclusă de la masa discuțiilor. Este unul dintre principalele argumente care au motivat lansarea proiectului ”Dialog pentru România” și dezideratul acestuia, de coagulare a unor experți, indiferent de simpatiile lor politice, într-o platformă de comunicare în care orice tip de opțiune să poată fi exprimată și dezbătută.

Problema incluziunii, fie economică sau politică, este esențială. Premiul Nobel pentru Economie[10] a fost oferit anul trecut unui trio de cercetători americani care au demonstrat că există o corelație directă între progres și bunăstare, pe de o parte și modul în care funcționează instituțiile politice și economice, pe de altă parte, factorul esențial identificat fiind incluziunea cetățenilor. Este exact ceea ce lipsește în județele rămase în urmă ale României, este o stare de fapt surprinsă fidel de reportajele de televiziune „Județe la stăpân”[11] din seria “România, te iubesc” a postului Pro TV. Așa cum au relevat analizele post-electorale surpriza politică de anul trecut a survenit tocmai în zonele din țară unde bunăstarea a ajuns mai puțin sau neuniform, iar acest lucru a avut drept cauză incluziunea scăzută.

Prin urmare, nevoia reală din acest moment este una de dialog accelerat și onest între mediul politic și sectorul economic, între mediul academic și lumea afacerilor, între alegători și aleși. Din această comunicare trebuie să rezulte soluții aplicabile imediat, de natură să conducă la așezarea țării pe traiectorii sănătoase, care să nu facă abstracție de tendințele majore pe plan mondial și nici de evenimentele importante din vecinătatea noastră, fie că vorbim de Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia sau Ucraina.

Vremurile nu sunt propice pentru a inventa apa caldă și, înainte de orice, trebuie să fie auzită vocea mediului de afaceri din România, care reunește companiile cu capital străin și autohton, deoarece acesta susține bugetul național. Ca reacție la convulsiile politice, mesajul exprimat anul trecut a fost pentru stabilitate și pentru ca “toate forțele pro-democratice și pro-europene să lucreze împreună astfel încât România să fie mai puternică”[12]. Proiectul lansat de Valentin Preda rezonează cu acest apel și chiar îl duce mai departe, prin faptul că are ca fundament ideea de „diplomație a cetățenilor”, un concept aplicat deja de marile puteri, așa cum sunt Statele Unite ale Americii și China[13], dar și de state europene, precum Olanda.

A venit timpul să nu stăm deoparte și să lăsăm lucrurile la voia întâmplării. Într-adevăr, mediul de afaceri are capacitatea de a influența stabilitatea economică, socială și chiar direcția deciziilor politice, dar nu poate face asta singur. Între influența mediului politic și influența mediului economic trebuie să existe raporturi echilibrate de putere, în caz contrar existând riscul unor derapaje de la linia sănătoasă a democrației, precum și tentația unei părți de a abuza de cealaltă sau invers. Avem nevoie ca la mijlocul acestor zone ale societății să intervină mediatori sau, în limbaj anglo-saxon, „brokeri onești”, capabili să facă legăturile necesare, să așeze și să țină la masa dialogului forțele care pot, cu adevărat, să salveze România în acest moment.

[1] https://evz.ro/dialog-pentru-romania-initiativa-uneasca-romanii-dialog.html

[2] https://diplomacy360.com/

[3] https://rbe.ro/

[4] https://anbar.ro/

[5] https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/sindromul-georgescu-si-razboiul-hibrid-al-2415877.html

[6] Dan Dangaciu, declarație făcută în emisiunea „Check Media” din 1 februarie 2025, postul de televiziune B1TV.

[7] A ocupat funcțiile de subsecretar de stat în Ministerul român al Afacerilor Externe – Departamentul pentru românii de pretutindeni, consilier prezidențial pentru integrare europeană la Chișinău, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.

[8] Idem 6.

[9] Idem 6.

[10] https://www.rfi.fr/ro/podcasturi/economia-real%C4%83/20241016-un-premiu-nobel-%C8%99i-o-explica%C8%9Bie-de-ce-unele-state-sunt-bogate-%C8%99i-altele-e%C8%99ueaz%C4%83

[11] https://www.youtube.com/watch?v=rgC4ej5lxhU

[12] https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/avertismentul-oamenilor-de-afaceri-dupa-anularea-2407067.html

[13] https://www.capital.ro/valentin-preda-cine-suntem-noi-dialog-pentru-romania.html