Numărul cazurilor de contaminare în Italia a crescut la 322; 10 persoane au murit

Numărul cazurilor de persoane infectate cu noul coronavirus depistate în Italia a crescut la 322, iar dintre acestea 10 persoane au decedat, a anunţat marţi într-o conferinţă de presă directorul Agenţiei de Protecţie Civilă, Angelo Borrelli, citat de DPA.

Premierul Italiei, Giuseppe Conte, a denunţat, marţi seară, restricţiile de călătorie impuse de alte ţări persoanelor care vin din regiuni italiene afectate de epidemia gripală, informează cotidianul La Repubblica.

“Ar fi incorect să fie impuse limitări de către alte ţări. Nu le putem accepta”, a declarat Giuseppe Conte în cursul unei vizite la Serviciul de Protecţie Civilă.

Anterior, Confederaţia italiană a Cultivatorilor (Coldiretti) a denunţat decizia autorităţilor din România de a plasa în carantină românii reveniţi din nordul Italiei, catalogând măsura drept “unilaterală”, “antieuropeană” şi “antiitaliană”, potrivit stiripesurse.ro.

• Noul coronavirus pune la încercare sistemele de supraveghere sanitară; numeroase cazuri pot scăpa nedetectate (analiză AFP)

Multiplicarea cazurilor de infectare cu noul coronavirus COVID-19 în afara Chinei ar putea face nesustenabile eforturile de limitare a epidemiei, astfel că autorităţile s-ar putea vedea în situaţia de a încerca doar diminuarea efectelor acestui virus, ce are o perioadă relativ lungă de incubaţie şi manifestări clinici diverse, iar acurateţea unor teste este îndoielnică, fiind posibil ca numeroşi bolnavi să nu fie descoperiţi, se arată într-o analiză publicată marţi de France Presse, potrivit Agerpres.

Pentru a limita epidemia este esenţial ca persoanele infectate să fie identificate şi izolate rapid, înainte ca ele să transmită virusul.

Însă cercetătorii de la Imperial College din Londra au estimat vineri că ”aproximativ două treimi din cazurile de COVID-19 provenite din China au rămas nedetectate la nivel mondial, de unde rezultă posibile lanţuri multiple nedetectate de transmitere (a virusului) în afara Chinei”.

Într-un alt studiu, publicat luni, o echipă anglo-americană estimează că ”mai mult de jumătate dintre persoanele infectate nu sunt depistate”.

”Una dintre dificultăţile cu acest virus este că el are un întreg spectru de manifestări clinice”, printre care şi forme uşoare, cu puţine simptome, astfel că unele persoane pot scăpa nediagnosticate, explică pentru France Presse Daniel Lévy-Bruhl, de la agenţia sanitară franceză Santé Publique France.

O altă categorie, chiar şi mai greu detectabilă, este cea a bolnavilor asimptomatici. Totuşi, cercetătorii cred că ponderea acestora în rândul celor care transmit virusul este limitată şi că în majoritatea cazurilor bolnavii simptomatici transmit virusul.

Pe de altă parte, perioada de incubaţie estimată în cercetările medicale privind COVID-19 ca fiind cuprinsă între două şi zece zile a condus la stabilirea unei perioade de carantină de 14 zile. Dar, pe baza evaluării unor cazuri, experţii chinezi au estimat că perioada de incubaţie în cazul acestui coronavirus poate ajunge până la 24 sau chiar 27 de zile. Prin urmare, o carantină de 14 zile ar putea fi insuficientă.

Unii cercetători sunt însă sceptici cu privire la această ultimă ipoteză. De pildă, Lévy-Bruhl crede că puţine cazuri de infectare cu COVID-19 pot avea o perioadă de incubaţie mai mare de 14 zile. Or, ”o epidemie nu se extinde prin cazuri extreme, foarte specifice, ea se extinde prin profilul general”, explică el.

O altă dificultate este variabilitatea rezultatelor testelor. Săptămâna trecută, doi australieni şi o israeliancă, pasageri ai vasului de croazieră Diamond Princess, au fost testaţi negativ în Japonia pentru COVID-19, dar testele efectuate apoi la revenirea în ţările lor au ieşit pozitive.

Strategia de prevenire a răspândirii COVID-19 devine aşadar tot mai dificil de aplicat pe măsură ce creşte numărul ţărilor afectate de noul coronavirus. Dacă această strategie devine imposibil de susţinut, autorităţile sanitare ar putea fi nevoite să-şi diminueze obiectivele, adică în loc să limiteze epidemia, să se ajungă la încercarea de atenuare a efectelor ei. ”Într-un asemenea caz, nu vom mai putea avea aceeaşi abordare a monitorizării tuturor bolnavilor, nici de izolare a tuturor contactelor lor, pentru că nu vom mai avea resurse”, semnalează medicul Simon Cauchemez, de la Institutul Pasteur.