O contraofensivă ucraineană, zădărnicită în 2022 de un ordin a lui Musk de oprire a serviciului Starlink (surse)

O acţiune contraofensivă a armatei ucrainene în provincia Herson din sudul Ucrainei a fost perturbată în toamna anului 2022 de un ordin al miliardarului american Elon Musk de a întrerupe în respectiva zonă acoperirea reţelei de sateliţi de comunicaţii Starlink, relatează vineri Reuters, potrivit Agerpres.

Prin reţeaua sa de sateliţi, Musk a ajutat Ucraina să menţină operaţionale internetul şi comunicaţiile, după ce odată cu lansarea invaziei, în februarie 2022, Rusia a distrus reţelele de internet şi telefonie mobilă ucrainene. Însă armata ucraineană a folosit aceste servicii şi pentru operaţiunile sale ofensive împotriva trupelor ruse, spre nemulţumirea lui Musk.

O situaţie de acest fel a fost în septembrie 2022, când Musk i-a cerut unui inginer de la biroul din California al companiei SpaceX să întrerupă acoperirea sateliţilor Starlink deasupra unor zone din Ucraina, inclusiv în regiunea strategică Herson situată la nord de Crimeea şi de Marea Neagră, în timp ce armata ucraineană pregătea acolo o contraofensivă.

Potrivit declaraţiilor date agenţiei Reuters de trei persoane care au cunoştinţă de acest episod, angajaţii SpaceX s-au conformat dispoziţiei lui Musk şi au dezactivat cel puţin o sută de terminale Starlink. Acţiunea a afectat comunicaţiile şi operaţiunile armatei ucrainene de asemenea în zonele de front din alte sectoare ocupate de Rusia, inclusiv în provincia estică Doneţk.

Trupele ucrainene s-au confruntat astfel cu o întrerupere bruscă a comunicaţiilor. Soldaţii au intrat în panică, dronele de recunoaştere care monitorizau trupele ruse nu au mai transmis informaţii, iar unităţile ucrainene de artilerie cu rază lungă de acţiune, care se bazau pe Starlink pentru localizarea ţintelor şi reglarea focului, au întâmpinat dificultăţi suplimentare în lovirea ţintelor.

În urma întreruperii comunicaţiilor Starlink, trupele ucrainene nu au mai reuşit să încercuiască o poziţie rusă în oraşul Berislav, la est de oraşul Herson, capitala provinciei omonime. În cele din urmă, în noiembrie 2022 armata rusă s-a retras din această capitală şi din întreaga parte de nord a provinciei Herson, mutându-şi trupele dincolo de fluviul Nipru, în partea de sud a provinciei Herson, în timp ce era ameninţată de o contraofensivă ucraineană majoră.

Această contraofensivă a avut loc apoi în vara anului 2023 în celelalte trei provincii ucrainene parţial ocupate de Rusia, respectiv Doneţk, Lugansk şi Zaporojie, dar s-a încheiat cu un eşec pentru armata ucraineană, care nu a putut depăşi vastele câmpuri minate şi fortificaţiile ridicate de ruşi.

Cele trei persoane care au relatat episodul întreruperii comunicaţiilor Starlink în Herson nu ştiu ce l-a determinat pe Elon Musk să recurgă la o astfel de acţiune, dar presupun că a fost vorba despre o teamă a acestuia, pe care el însuşi a exprimat-o mai târziu, cu privire la riscul unor represalii nucleare din partea Rusiei dacă trupele acesteia ar fi pierdut teren.

Un episod similar în acelaşi an a zădărnicit încă o operaţiune a armatei ucrainene. Elon Musk le-a ordonat atunci inginerilor săi să închidă reţeaua de sateliţi Starlink care acţiona în apropierea coastelor peninsulei Crimeea pentru a împiedica un atac insidios ucrainean asupra flotei ruse de la Marea Neagră, potrivit cărţii autobiografice a lui Musk semnate de scriitorul Walter Isaacson, relata CNN după apariţia volumului.

Decizia lui Musk, care i-a făcut la acea vreme pe oficialii ucraineni să se roage de el să repună sateliţii în funcţiune, a fost motivată de o puternică teamă că Rusia ar fi răspuns cu arme nucleare unui atac ucrainean asupra Crimeei, teamă rezultată în urma discuţiilor lui Musk cu înalţi oficiali ruşi.

În biografia excentricului miliardar, intitulată “Elon Musk”, Walter Isaacson, autor de asemenea al biografiilor lui Steve Jobs şi Albert Einstein, prezintă noi informaţii despre Musk şi modul în care spaima sa faţă de extinderea războiului l-a determinat să respingă cererile ucrainenilor de a le permite folosirea reţelei Starlink pentru a-i ataca pe ruşi.

Astfel, în timp ce drone subacvatice ucrainene echipate cu explozivi se apropiau de flota rusă, acestea “au pierdut conectivitatea şi au eşuat pe ţărm fără să producă pagube”, în urma ordinului generat de teama lui Musk cu privire la un “mini Pearl Harbour”, se arată în carte.

Totuşi, reţeaua Starlink rămâne şi astăzi un instrument esenţial în susţinerea comunicaţiilor şi operaţiunilor armatei ucrainene. Conform guvernului de la Kiev, până în aprilie anul acesta Ucraina a primit peste 50.000 de terminale Starlink. Uşor de transportat şi de utilizat, aceste dispozitive de mărimea unei cutii de pizza comunică cu miile de sateliţi SpaceX plasaţi pe orbită. Primele terminale au fost furnizate Ucrainei chiar de SpaceX, altele fiind donaţii finanţate de Polonia, SUA şi Germania.