O perspectivă sumară asupra COP28 din Dubai – Între programe concrete și “politica emisiilor” (opinie Dragoș Popa)

Autor:  Dragoș POPA – Principal, Roland Berger România

COP28 (“conferința parților”) are loc la 31 ani de la convenția de la Rio de Janeiro din 1992, cea prin care s-a stabilit cadrul instituțional și procesual pentru desfășurarea negocierilor și semnarea de acorduri formale între națiuni, privind acțiunile necesare în vederea reducerii impactului uman asupra planetei și limitarea schimbărilor climatice. Conferința a fost găzduita anul acesta în Dubai, având un număr record de 80,000 participanți delegați (inclusiv 170 lideri de stat).

Punctul de plecare al conferinței de anul acesta a fost raportul ONU privind situația actuală: în baza țintelor naționale individuale definite până în prezent, emisiile de carbon nu vor putea fi reduse îndeajuns, astfel că temperatura medie globală va crește cu 2.5 grade pană în 2100. Acest prim raport intermediar global (de la conferința din 2015 din Paris încoace) și prognoza aferentă, indică că omenirea este momentan departe de viziunea din acordul de la Paris din 2015, de a atinge nivelul de zero emisii nete la nivel global până în 2050, spre a limita creșterea temperaturii globale cu 1.5 grade până în 2100 (și implicit o serie de efecte naturale și climatice ireversibile).

Prin urmare, așteptările de la conferința de anul acesta au fost mai mari ca în alți ani, negocierile fiind concentrate pe 3 planuri:

1. Programe concrete de implementare, privind reducerile emisiilor la nivel național și regional și activități economice desfășurate în mod sustenabil (cu emisii nete de carbon zero sau negative)
2. Angajamente de finanțare pentru investiții, în special în țările mai sărace din “Sudul Global” (cele mai afectate de schimbările climatice)
3. Încheierea unui acord obligatoriu pentru eliminarea completă a combustibililor fosili pe termen lung

Pe primul plan de acțiune, conferința a fost un real succes, ea catalizând un număr semnificativ de acorduri esențiale pentru un progres sustenabil  în diverse arii tematice. Aceste programe includ spre exemplu:

• Acordul privind creșterea de 3 ori a capacitații de producție de energie regenerabilă până în 2030
• Angajamentul a 50 companii din industria extractivă de petrol și gaze (reprezentând ~40% din producția globală) de a reduce la zero emisiile de metan, arderile de rutină până în 2030
• Acordul privind agricultură sustenabilă și sisteme sigure de alimentare, care presupune reducerea emisiilor și impactului de mediu al sectorului precum și îmbunătățirea condițiilor de viată a fermierilor
• Lansarea unor sisteme de credite verzi (credite de carbon, credite de plastice și metale) care să funcționeze că o “monedă verde”, tranzacționată global între emitenții și “absorbanții” de carbon
• Planul internațional de fuziune nucleară, la care au aderat 35 state, privind investiții în cercetare și dezvoltare, adresarea blocajelor în lanțul de aprovizionare și îmbunătățirea legislației și siguranței în domeniu, pentru a consolida această sursă sustenabilă de energie pe termen lung
• Coaliția pentru reducerea emisiilor din uleiuri alimentare, cu impact semnificativ asupra mediului și a sănătății angajaților din domeniul alimentar
• Acordul semnat de ~60 țări pentru reducea hidrofluorocarburilor proveniți din sistemele de răcire și frigorifice
• Acordul „30×30” semnat de aprox. 50 națiuni privind protejarea și regenerarea a 30% din suprafața acvatică și continentală la nivelul fiecărei țări

Și pe cel de al II-lea plan de acțiune, privind angajamentele de finanțare, COP28 a fost un real succes – un total de 84 mld. USD (vs. 40 mld. USD cât a fost ținta setată de către Banca Mondială ca obiectiv pentru conferință) au fost angajați până în ziua 12 a conferinței (antepenultima), din care spre exemplu:

• 62 mld. USD angajați în fonduri de investiții, cu obiective investiționale în sectoare îndreptate spre protecția mediului
• 8 mld. USD pentru tranziție justă, agricultură sustenabilă și condiții de viată îmbunătățite pentru populațiile rurale
• 7 mld. USD pentru investiții directe în energii regenerabile
• 3 mld. USD pentru Fondul Verde Climatic al ONU, utilizat la cofinanțarea proiectelor din domeniu
• 8 mld. pentru compensații directe acordate țărilor sărace din “Sudul Global” pentru daune cauzate de catastrofe naturale în urmă schimbărilor climatice

Planul al III-lea de acțiune, privind un acord strict (cu termen clar și țintă 0) de eliminare definitivă a producției de combustibili fosili, nu și-a îndeplinit obiectivul, în ciuda consensului aparent din ultima zi. Formularea textuală agreată presupune reducerea semnificativă (și nu completă) a consumului și producției de combustibili fosili.

Privind în ansamblu asupra rezultatelor obținute în cadrul conferinței, se poate spune că omenirea continuă să facă pași importanți, însă mici/ cu un progres marginal, către limitarea impactului activității umane asupra mediului. Angajamentele făcute și țintele definite, chiar dacă mai ambițioase, nu sunt încă suficiente pentru a schimbă structural evoluția accelerată a schimbărilor climatice provocate de emisiile activității economice. Următoarea conferință a parților, COP29, va avea loc în Azerbaidjan, anul viitor în aceeași perioada, iar COP30 în Brazilia (cel mai probabil într-o locație simbolică, din regiunea Amazoniană) – rămâne intactă speranța că liderii globali, impulsionați la nivel național și regional de prioritățile populare, vor reuși să facă pașii structurali și transformaționali necesari pentru a asigura viitorul următoarelor generații pe Terra.