Oana Ozmen: Investiţiile în restaurarea obiectivelor naționale de patrimoniu consolidează identitatea noastră

Anul acesta, în România, prin PNRR au fost alocate 43,7 milioane de euro pentru restaurarea obiectivelor naționale de patrimoniu şi urmează a fi realizate investiții în valoare de 136 de milioane pentru restaurarea a 256 de obiective de patrimoniu, a anunţat doamna Oana Ozmen, deputat PNL, coordonatoarea conferinţei „Sustenabilitate, arhitectură și produse tradiționale”, un eveniment care a reunit diplomați, demnitari, experți din ministere și reprezentanți ai mediului de afaceri din România şi în care s-a discutat despre aria sustenabilității, inovații arhitecturale și protejarea produselor tradiționale.

Prin acest eveniment, organizatorii şi-au propus lansarea şi promovarea unui dialog constructiv privind aria sustenabilităţii, inovaţiilor arhitecturale şi conservării produselor tradiţionale. Dezvoltarea durabilă este definită de 17 obiective majore care trasează un itinerariu pentru o modalitate viabilă de a depăşi toate provocările actuale, pentru a îmbunătăţi habitatul, economia şi viaţa.

Doamna Oana Ozmen a explicat: “Evenimentul și-a propus să arate cât de importantă este păstrarea identității culturale, precum și valorificarea resurselor existente. Anul acesta, în România, prin PNRR au fost alocate 43,7 milioane de euro pentru restaurarea obiectivelor naționale de patrimoniu. Urmează a fi realizate investiții în valoare de 136 de milioane pentru restaurarea a 256 de obiective de patrimoniu și 9,6 milioane de euro pentru promovarea unor rute turistice unice în Europa, grație PNRR. Aceste investiții și eforturi pentru realizarea proiectelor consolidează identitatea noastră. Ele reflectă modul în care comunitățile noastre s-au dezvoltat de-a lungul timpului și ne oferă o perspectivă asupra valorilor și tradițiilor noastre.

Evenimentul a fost organizat de către Comisia pentru mediu, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia de politică externă, în cadrul căreia este organizată Subcomisia pentru dezvoltare durabilă, și Comisia UNESCO.

Când vorbim de identitatea noastră culturală, ne referim atât la arhitectura zonei geografice, cât şi la cultura gastronomică care trebuie prezervată. În plus, nu trebuie să uităm sustenabilitatea care, din punctul meu de vedere, trebuie să pornească de la un simplu cuvânt – dialog – și o viziune unitară, în care se întâlnesc nevoile comunităților locale, dar mai ales o viziune care trebuie să se concretizeze într-o politică publică coerentă și durabilă.

Din punct de vedere al eficienței energetice, intervențiile în ceea ce privește restaurarea caselor cu specificul zonei necesită specialiști care trebuie să știe să facă astfel de intervenții. Trebuie să avem o politică comunitară de a-i încuraja pe oameni să păstreze minunatele obiective turistice pe care le avem, să păstreze arhitectura zonei și, nu în ultimul rând, să îi ajutăm să păstreze tradițiile care sunt parte din ceea ce înseamnă identitatea noastră culturală, identitatea noastră ca români.

Am gândit acest eveniment fiind inspirată de modelul danez, în urma vizitei pe care am efectuat-o în luna mai, la Copenhaga. Și atunci am observat cât de important este ca statul să facă pași concreți în a susține proiecte care vizează sustenabilitatea în zone geografice, cum sunt Maramureș și Harghita.

Patrimoniul cultural românesc și produse noastre tradiționale sunt expresii ale culturii și istoriei noastre. Acestea reusesc să impresioneze prin autenticitate chiar și membri ai caselor regale, precum regele Charles al III-lea, care a declarat recent că a ajuns să iubească România, cultura și arta, patrimoniul, istoria, peisajele și biodiversitatea sa”.

Domnia sa a mai spus că va face toate demersurile necesare pentru promovarea eficientizării energetice a clădirilor, ținând cont de specificul architectural al acestora și de conservarea produselor autohtone.

• Dan Drăgan: Energia consumată în România trebuie să fie sustenabilă şi sigură

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan, energia consumată în România trebuie să fie sustenabilă şi sigură.

“Prin toate acţiunile pe care le derulăm, prin toate instrumentele pe care le punem la dispoziţie în piaţă dorim ca această producţie a energiei din surse regenerabile să crească în România. (…) Pe partea de eficienţă energetică am avut măsuri concrete, contacte semnate, implementarea lor. (…) Avem investiţii în curs, analizăm proiecte. (…) Urmărim capacitatea de sustenabilitate pe termen lung. Pot să vă asigur de întregul nostru suport. (…) Vă asigurăm că ceea ce facem la Ministrul Energiei poate nu întotdeauna este explicat imediat, dar paşii concreţi pe care îi luăm, măsurile pe care le-am dezvoltat până în acest moment şi instrumentele puse la dispoziţie actorilor din piaţă ne conduc şi ne îndreptăţesc să credem că energia consumată în România va fi sustenabilă, sigură şi în beneficiul consumatorului final, chit că este consumator industrial sau consumator casnic”, a susţinut Dan Drăgan.

• Ambasadorul Regatului Danemarcei la Bucureşti, Uffe A. Balslev: Danemarca şi România fac eforturi pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă

Ambasadorul Regatului Danemarcei la Bucureşti, Uffe A. Balslev, a subliniat, la rândul său, importanţa încurajării promovării producţiei de alimente protejate din diverse domenii.

“Poate că Danemarca şi România se află la distanţă geografică, însă ambele ţări fac eforturi pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă. Danemarca este una dintre ţările cele mai dezvoltate, care au practici foarte bune în materie de dezvoltare sustenabilă. În Danemarca avem grijă de patrimoniul cultural, de clădirile noastre de patrimoniu. (…) Danemarca a reuşit să folosească agricultura sustenabilă. (…) S-a dezvoltat foarte mult sectorul produselor organice, economice. Populaţia trebuie să beneficieze de produse de calitate care sunt obţinute cu protejarea mediului înconjurător. Prin sprijinirea micilor producători se încurajează practicile economice, inclusiv în România, scopul final fiind de a păstra diversitatea şi ecosistemele durabile. Evenimentul de astăzi este o dovadă de colaborare, este o ocazie pentru ţările noastre, pentru noi de a schimba bune practici şi de a stabili parteneriate de succes între România şi Danemarca, între factorii interesaţi. Trebuie să reţinem că acţiunea de astăzi este ceea ce pregătesc generaţiile de mâine. Important este să ne menţinem casele construite în stil tradiţional şi să ne promovăm construcţiile şi produsele tradiţionale. Trebuie să ducem mai departe valorile din trecut”, a afirmat ambasadorul.

• Ioan Mang: România este o ţară bogată în resurse, trebuie doar să le folosim pe cele mai bune şi în cele mai eficiente moduri

Deputatul PSD Ioan Mang, vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, a pledat pentru îmbinarea conceptelor tradiţionale cu cele noi.

“N-aş vrea să devin melancolic, dar cred că ar fi bine să ne aducem aminte de generaţiile trecute, mai ales ale străbunicilor, bunicilor, care aveau un cu totul alt tip de respect pentru tot ce primeau de la natură. (…) Am făcut câţiva paşi. Prin schemele de sprijin ale statului suntem pe drumul cel bun. În cadrul Comisiei pentru Industrii şi servicii ne-am concentrat foarte mult pe legiferarea unor reglementări europene şi nu numai, legate de tot ceea ce ţine de energia din surse regenerabile. România este o ţară bogată în resurse, trebuie doar să le folosim pe cele mai bune şi în cele mai eficiente moduri”, a transmis parlamentarul social-democrat.

• Laszlo Borbely: Arhitectura locală reprezintă un pilon fundamental al patrimoniului cultural și al identității noastre

Arhitectura locală reprezintă un pilon fundamental al patrimoniului cultural și al identității noastre. Este crucial să conștientizăm valoarea arhitecturii tradiționale locale și să îmbinăm cu pricepere elemente moderne și clasice, astfel încât să ne putem atinge obiectivele de eficiență energetică în timp ce respectăm tradiția, a declarat Laszlo Borbely, Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, adăugând: “Am participat la un eveniment deosebit – “Sustenabilitate, Arhitectură și Produse Tradiționale”, unde s-au întâlnit două elemente fundamentale sustenabilității: protejarea și prezervarea arhitecturii locale și promovarea produselor tradiționale. Am subliniat importanța acestor aspecte în întărirea și menținerea identității locale în cadrul procesului de dezvoltare durabilă.

La fel de importantă este și promovarea și valorificarea produselor tradiționale. Aceste produse se evidențiază prin competitivitatea și calitatea lor remarcabilă, susțin economia locală, dar și constituie adevărate comori culturale ce merită să fie transmise mai departe către generațiile viitoare”.

• Hajdu Gábor: “Promovarea și susținerea produselor tradiționale locale de calitate și a achiziției de la producătorii locali sunt benefice atât pentru noi, consumatorii, cât și pentru comunitatea în ansamblu”

Prin promovarea tradițiilor unice și a resurselor locale din România putem pune în valoare bogăția culturală și naturală a țării, și asigurăm o sursă de trai pentru producătorii locali, a declarat Hajdu Gábor, Membru al Comisiei Juridice, Disciplină și Imunități, Camera Deputaților.

Domnia sa a precizat: “Am organizat acest eveniment împreună cu doamna deputat Oana Ozmen, colegii din Maramureș, comisiile de specialitate din Parlament, pentru a promova sustenabilitatea, pentru a promova valorile locale, tradițiile unice pe care le avem în România. Acest forum și eveniment reprezintă o ocazie pentru schimb de idei și experiență.

Prin promovarea tradițiilor unice și a resurselor locale din România putem pune în valoare bogăția culturală și naturală a țării, și asigurăm o sursă de trai pentru producătorii locali. De asemenea, susținem economia locală – achiziționând produse de la producătorii locali, sprijinim afacerile mici și mijlocii. Acest lucru contribuie la stimularea economiei locale, la crearea de locuri de muncă și la dezvoltarea durabilă a economiei locale și naționale.

Achiziționarea alimentelor de la producătorii locali reduce semnificativ amprenta ecologică asociată cu transportul alimentelor pe distanțe lungi. Produsele locale parcurg distanțe mai scurte până la consumatori, ceea ce înseamnă mai puțină poluare cauzată de emisiile de dioxid de carbon și o mai mică dependență de combustibilii fosili.

Astfel, promovarea și susținerea produselor tradiționale locale de calitate și a achiziției de la producătorii locali sunt benefice atât pentru noi, consumatorii, cât și pentru comunitatea în ansamblu.

Lanțul de aprovizionare scurt se referă la un sistem în care produsele sunt obținute și livrate într-un mod eficient și direct, fără a fi implicat un număr mare de intermediari sau etape.

Implementarea unor mărci comune, branduri comune regionale, poate fi extrem de utilă în sprijinirea producătorilor locali și în promovarea produselor tradiționale de calitate. Aceste mărci comune pot fi utilizate pentru a identifica și diferenția produsele provenite dintr-o anumită regiune sau comunitate, oferindu-le un avantaj competitiv pe piață.

Organizarea de târguri sunt instrumente puternice pentru promovarea produselor tradiționale locale și susținerea producătorilor. Aceste inițiative promovează sustenabilitatea, diversitatea culturală și dezvoltarea economică a regiunii, oferind o experiență autentică și valoroasă atât pentru producători, cât și pentru consumatori.
În concluzie, un lanț de aprovizionare scurt poate aduce numeroase beneficii, precum reducerea costurilor, îmbunătățirea calității produselor, protecția mediului, susținerea economiei locale și creșterea rezilienței. Prin promovarea acestui tip de lanț de aprovizionare, putem construi un sistem economic mai sustenabil și efficient”.

• Florin Alexe: “Atât la nivel local, cât și la nivel național, încurajăm, sprijinim și promovăm producătorii locali”

Atât la nivel local, cât și la nivel național, încurajăm, sprijinim și promovăm producătorii locali, a spus deputatul PNL Florin Alexe.

Acesta a explicat: “Împreună cu Oana Marciana Özmen, Călin Bota și Hajdu Gábor, parlamentari, Anca Hendea, secretar de stat în cadrul Ministerului familiei, tineretului și egalității de șanse și Paul Habina, directorul Organizaţiei de Management al Destinaţiei Maramureş, am organizat conferința „Sustenabilitate, arhitectură și produse tradiționale”.

În cadrul acestui eveniment, am dezbătut subiecte din aria sustenabilității, inovațiilor arhitecturale și conservării produselor tradiționale.

Pentru echipa liberală, protejarea valorilor arhitecturale, istorice și urbanistice reprezintă o prioritate. Primarii, președinții consiliilor județene, parlamentarii și miniștrii liberali fac toate demersurile necesare pentru a păstra autenticitatea arhitecturală, în paralel cu modernizarea și eficientizarea energetică a clădirilor.
În cadrul evenimentului, a avut loc o degustare de produse tradiționale din Maramureș, Harghita și Mureș. Produsele alimentare din Maramureș, realizate după rețete transmise din generație în generație, reprezintă repere pentru întreaga țară.
Atât la nivel local, cât și la nivel național, încurajăm, sprijinim și promovăm producătorii locali. Astfel, păstrăm vie bucătăria maramureșeană și românească”.

• Rozalia Biro: Susținerea producătorilor locali este esențială pentru dezvoltarea economică și socială a comunităților

Evenimentul “Sustenabilitate, Arhitectură și Produse Tradiționale” își propune să lanseze o platformă de dialog pentru a identifica cele mai bune soluții și bune practici în susținerea durabilă a României, a declarat Deputat Rozalia, preşedinta Comisiei pentru politică externă.

Domnia sa este de părere că dezvoltarea sustenabilă este singura cale spre un viitor pentru toți, oferindu-ne un cadru de lucru eficient prin care să generăm creștere economică, să atingem justiția socială, să exersăm administrarea ecologică și să cântărim guvernanța.

“Susținerea producătorilor locali este esențială pentru dezvoltarea economică și socială a comunităților. În primul rând, producătorii locali contribuie la crearea de locuri de munca, angajând oameni din zona pentru a lucra în ferme, ateliere și în alte afaceri locale. Acest aspect duce la o mai bună stabilitate economică și socială, dar și la dezvoltarea infrastructurii locale prin investițiile pe care le alocă în dezvoltarea afacerilor. Prin activitățile derulate, ei contribuie, de asemenea, la diversificarea economiei și la reducerea dependenței de importuri.

Prin susținerea producătorilor locali care operează în diverse domenii, comunitatea poate fi mai puțin vulnerabilă la schimbările economice, consolidând o economie mai puternica și mai stabilă.

Dar nu, în ultimul rând, producătorii locali ar trebui susținuți și sprijiniți pe termen lung, mai ales, din perspectiva consumatorului care apreciază calitatea și varietatea produselor tradiționale, a raportului calitate/preț.

Prin promovarea produselor locale, este încurajat antreprenoriatul micilor afaceri, de familie, prin care se păstrează și conservă rețete și procedee străvechi, producătorii locali reușind, astfel, să-și întrețină familia fără să renunțe la tradițiile de generații și chiar la plaiurile natale în căutarea unui mod de subzistență, pentru o viață mai bună”, a mai spus doamna Rozalia Biro.

• Ana Predescu: Aplicarea principiilor sustenabilităţii este o provocare socială care implică transformări unanime

Aplicarea principiilor sustenabilității este o provocare socială care implică transformări unanime, a declarat Ana Loredana Predescu, Deputat PSD.

Domnia sa a precizat: “Trebuie să încurajăm producătorii locali, pentru că nu vrem să avem doar la nivel declarativ sloganul de a consuma produse românești. Condiția este ca, mai întâi, să cunoaștem aceste produse. Iar evenimentul “Sustenabilitate, Arhitectură și Produse Tradiționale” răspunde acestei nevoi de a ne cunoaște produsele cu specific românesc, de a-i cunoaște pe producători.

Tema dezbaterii este extrem de complexă, care atinge nenumărate domenii, iar aplicarea principiilor sustenabilității reprezintă o provocare socială care implică transformări generale, de la legislație națională și internațională până la principii de arhitectură, alimentație, mediu, lanț de aprovizionare, industrie auto, fashion etc, practic transformări care țintesc stilul nostru de viață axat în vremurile acestea pe consumerism – acea nevoie de a consuma, fie că avem nevoie sau nu, indiferent de costuri și pentru a ne satisface în primul rând niște nevoi psihologice, nu neapărat unele de bază, cum sunt și cele enunțate în piramida lui Maslow.

Dacă ne raportăm la părinții, dar mai ales la bunicii noștri, realizăm că ei trăiau într-o manieră mult mai sustenabilă decât o facem noi astăzi”.

La eveniment au mai participat parlamentari, oficiali guvernamentali şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, responsabili ai unor companii şi ONG-uri care activează în domeniile propuse spre dezbatere. Au fost invitaţi, totodată, reprezentanţi ai Organizaţiilor de Management al Destinaţiilor din Maramureş, ai Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională din Harghita, producătorilor locali din judeţele Maramureş, Harghita şi Mureş, precum şi reprezentanţi ai Corpului diplomatic acreditat la Bucureşti.

Cei prezenţi au avut ocazia să participe la o degustare de vin şi produse tradiţionale gourmet facilitată de producătorii locali din judeţele Maramureş, Mureş şi Harghita.