Oana Ozmen: Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor trebuie actualizată – video

A cincea ediţie a Conferinței “Standarde nZEB – soluții inovative și surse de energie pentru clădiri cu zero emisii (ZEB)” a fost dezbatere aplicată despre decarbonarea sectorului clădirilor, un eveniment care a adus în prim plan experţii, UAT-urile care au avut rezultate – Sectorul 6, Consiliul Județean Sibiu sau Primăria Bacău, reprezentanţii industriei materialelor de construcţii, exemple de bune practice din alte ţări.

Atunci când vorbim de eficiență energetică, vorbim de proiecte concrete care se realizează, fie că vorbim de utilizarea fondurilor europene sau fonduri de investiții guvernamentale, a declarat doamna Oana Ozmen, Deputat PNL, iniţiatoarea şi coordonatoarea evenimentului.

Domnia sa a explicat: “Trebuie să înțelegem care sunt provocările pe care părţile implicate în eficienţa clădirilor le au și, în același timp, să vedem ce putem face în a- i încuraja să utilizeze materiale sustenabile.

Ne dorim performanță energetică, ne dorim clădiri care să fie eficientizate energetic, dar în același timp trebuie să fim conştienţi că producția de materiale de construcții în Europa presupune o reducere a amprentei de carbon și deci un cost ridicat al produsului finit. De aceea este important să avem astfel de dezbateri.
Atunci când vorbim de Danemarca, vorbim de o țară care este un vârf de lance în ceea ce înseamnă politicile publice privind eficiența energetică şi îi mulţumesc pentru prezenţă Excelenţei Sale, domnul Uffe A. Balslev, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Regatului Danemarcei.

De asemenea, mulţumesc pentru prezenţă şi pentru susținerea pe care mi-o acordă de fiecare dată Excelenței Sale, domnul Ambasador al Republicii Coreea, Rim Kap-Soo. Avem un dialog constant. Deși vorbim de o țară îndepărtată din punct de vedere geografic, avem aceeași viziune când vine vorba de schimbările climatice, avem aceleași dificultăți când vine vorba în a implementa proiecte publice care vizează eficiența energetică și reducerea consumului de energie și am salutat și am apreciat de fiecare dată rigurozitatea pe care Republica Coreea o acordă în ceea ce înseamnă acordarea autorizațiilor de construcție și a modului în care se dorește prezervarea patrimoniului cultural.

Îi mulţumesc şi domnului Daniel-Filip Tandreu de la Secția Economică a Ambasadei Republicii Federale Germania în România. Mă bucur că am avut onoarea să însoțesc delegația landului Baden-Württemberg, prezentă acum două săptămâni, la invitația Comisiei pentru industrii și Servicii în Parlamentul României, unde tema centrală a prezenței dumnealor aici a vizat discuțiile privind eficiența energetică, energia geotermală, problemele pe care le ridică utilizarea în viitor a pompelor de căldură din perspectiva costului și ceea ce trebuie să facem noi, politicienii, alături de ONG uri, alături de experții pentru a îmbunătăți aceste politici publice.

Sunt foarte importante discuţiile despre importanța modificării Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care trebuie adusă la zi, un proiect la care lucrez în prezent cu experții și pe care îl voi aduce în dezbatere în Parlament”.

• Fechet: “Ne dorim să participăm activ la diminuarea efectelor schimbărilor climatice”

Trebuie să avem cât mai multe discuții despre eficienţa energetică și să ne asigurăm că avem cadrul legislativ necesar pentru a implementa măsurile necesare, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului.
Acesta a spus: “În contextul în care România și- a asumat niște ambiții legate de anul 2050, ne dorim și noi să participăm activ la diminuarea efectelor schimbărilor climatice, în contextul în care fiecare dintre noi resimțim pe propria piele ce înseamnă fenomene meteo extreme, secetă prelungită și caniculă.
Domeniul standardelor inovative pentru clădiri este un domeniu care ar trebui discutat. Noi tot lansăm ghiduri de finanțare pentru clădiri publice, pentru școli, pentru grădinițe, – unul doar ce a fost lansat în urmă cu puțin timp, respectiv pe 20 octombrie, unde urmează să finanțăm eficientizarea energetică a clădirilor din domeniul public al UAT-urilor -, însă fără îndoială că industria şi inovaţia evoluează foarte mult la acest capitol.
Îmi doresc ca Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului de Mediu și nu numai, să țină pasul cu tot acest parcurs, să ne asigurăm că finanțăm ceea ce trebuie să finanțăm, să ne asigurăm că ambițiile noastre sunt suficient de mari cât să îi încurajăm pe cei care vor să devină mai eficienți din punct de vedere energetic. Cred că nu există loc mai potrivit decât Parlamentul României atunci când discutăm despre standardizare, despre reglementare și despre legiferare, iar pe această cale mi- aș dori ca toate aceste discuții nu doar să nu doar să aibă loc într- un astfel de cadru, dar ele să se transpună în legislația primară și să ne asigurăm că o să avem împreună un viitor mai verde”.

• Virgil Popescu: Peste 40% din pierderile de energie au loc în clădirile publice

Peste 40% din pierderile de energie au loc în clădirile publice, a declarat Preşedintele Comisiei pentru mediu a Camerei Deputaţilor, Virgil Popescu, menţionând că reprezintă un deziderat clădirile cu emisie zero.
“Avem nevoie de dezbateri pe acest domeniu, mai ales dacă luăm în calcul că practic peste 40% din pierderile de energie au loc în clădirile publice. Uitaţi-vă la această clădire frumoasă a Parlamentului. Sunt convins că, dacă ne apucăm să-i facem un bilanţ termic, o să avem o surpriză complet neplăcută, cu pierderi foarte mari. Da, clădirile cu emisie aproape de zero sunt un deziderat, sunt un obiectiv, înseamnă o clădire care are o performanţă energetică foarte ridicată, în timp ce cantitatea de energie aproape zero sau foarte mică necesară ar trebui acoperită, evident, din surse sustenabile, din surse regenerabile”, a afirmat fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, la Conferinţa “Standarde nZEB – Soluţii inovative şi surse de energie pentru clădiri cu emisii zero (ZEB)”, potrivit Agerpres.
El a spus că dacă au fost găsite soluţii de eficienţă energetică şi de alimentare cu energie regenerabilă pentru clădiri, folosind acoperişurile acestora acolo unde se poate sau prin încurajarea persoanelor fizice şi juridice să-şi monteze pe acoperişuri panouri fotovoltaice, mai este “mult de lucrat la pierderile de energie termică”, la “înverzirea clădirilor”.
“Cred că următorul program la care ar trebui să ne gândim şi ar trebui lansat ar fi un program care să stimuleze folosirea pe scară largă a pompelor de căldură, pentru că, până la urmă, producem energie regenerabilă, creăm un surplus de energie, dar şi aceasta trebuie consumată şi încălzirea locuinţelor şi a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale ar trebui să se facă cu mijloace verzi, iar pompele de căldură sunt o soluţie pentru acest lucru, mai ales dacă sunt şi eficiente”, a adăugat Virgil Popescu.
El a menţionat că statele membre UE, inclusiv România, vor trebui să asigure în mod colectiv o reducere a consumului de energie de cel puţin 11,7% la nivelul Uniunii Europene până în anul 2030.
“O concluzie a raportului de ţară privind clima şi dezvoltarea este aceea că în România este esenţial să se îmbunătăţească eficienţa energetică a clădirilor în special pentru izolare mai bună, finanţarea privată având un rol semnificativ în completarea finanţării publice de la nivelul naţional şi de la nivelul Uniunii Europene. În prezent se renovează aproximativ 0,5% din fondul de clădiri din România pe an, un procent foarte foarte mic, indicând o creştere treptată până la 3,39% pe an până în 2030. Practic, cred că trebuie să ne propunem obiective mult mai ambiţioase dacă vrem să ajungem la obiectivele de pierderi zero la clădiri”, a mai spus Popescu, adăugând că va fi necesară o creştere cu 500 la sută a numărului de lucrători în domeniu.

• Borbely: Avem nevoie de un inventar al clădirilor din România

Este foarte importantă relația de parteneriat între Parlament, Guvern, cei care coordonează domeniul eficienţei energetice a clădirilor și, evident, mediul privat şi universități, a declarant László Borbély, Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului, și coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Domnia sa a explicat: “Nu putem vorbi de o eficiență energetică a clădirilor fără a avea această colaborare. Departamentul de Dezvoltare Durabilă şi-a asumat să coordoneze secretariatul Comitetului interministerial care a luat ființă după ce s-a adoptat de către Guvernul României Strategia privind eficiența energetică a clădirilor și Planul de acțiune până în 2030.
Putem spune că îi avem la masă pe toți cei care pot să facă mai mult pentru a crește eficiența energetică și a scădea emisiile, în condiţiile în care circa 35% din deșeuri sunt generate de clădiri în Uniunea Europeană. Trebuie să punem cap la cap ceea ce înseamnă inovație, ceea ce înseamnă diferite tehnologii noi și ceea ce înseamnă posibilitate financiară. Până în 2030, conform evaluării Băncii Mondiale, ar trebui să avem circa 12,8 miliarde de euro pentru a reabilita clădirile, pentru a renova aceste clădiri publice, rezidențiale sau de alte tipuri.
Noi avem în momentul de față peste 2,5 miliarde de euro din PNRR. Trebuie să îi folosim în așa fel încât să demonstrăm că putem avea inițiative și că pe termen mediu și lung este și în beneficiul cetățeanului.
Avem nevoie de un inventar al clădirilor din România. Din păcate, nici în momentul de față nu avem finalizat acest inventar. Avem un termen, un plan de acțiune, avem un o platformă unde fiecare minister trebuie să urmărească începând cu standardele, terminând cu acest inventar al clădirilor, care este prevăzut să fie finalizat în 2024.
Cred că în acest moment sunt create condițiile pentru a putea să facem mai mult. Am discutat cu domnul ministru Veștea (n.r ministrul Dezvoltării) chiar zilele acestea. S-a pornit destul de repede anul trecut cu ghidurile și cu depunerea proiectelor, dar unele proiecte care sunt verificate ulterior, conform contractului dar şi conform unor acte adiționale, măresc cofinanțarea şi trebuie să se plătească din fondurile autorității publice locale. Și aici trebuie să avem o posibilitate de a ajuta pentru a nu pierde aceste proiecte și pentru a avea bani pentru a finaliza aceste lucrări care sunt importante.
România trebuie să recupereze acele rămâneri în urmă care țin de calitatea clădirii, țin de calitatea energiei folosite, de energia electrică, de energia termică și tot ceea ce ține de componenta de eficiență energetică a clădirilor”.

Ambasadorul Regatului Danemarcei în România, Uffe Balslev: Danemarca și România împărtășesc țeluri comune când vine vorba despre adresarea schimbărilor climatice și dezvotării sustenabile

Danemarca și România împărtășesc țeluri comune când vine vorba despre adresarea schimbărilor climatice și dezvotării sustenabile, a spus Ambasadorul Regatului Danemarcei în România, Uffe Balslev: “Înțelegem urgența tranziției spre clădiri mai sustenabile și eficiente energetic”.
Domnia sa a împărtășit câteva puncte din experiența Danemarcei în implementarea standardelor nZEB: “În primul rând, sunt necesare coduri de construire riguroase.
Danemarca a stabilit coduri stricte de construcții, pentru a se asigura că toate clădirile noi respectă standarde înalte de eficiență energetică. Lucrurile sunt mai ușoare când sunt făcute bine de la bun început, decât dacă sunt necesare ajustări mai târziu.
În al doilea rând, este necesar un angajament puternic pentru sustenabilitate. Danemarca este conștientă de urgența globală de a adresa schimbările climatice și am făcut pași semnificativi pentru a ne reduce amprenta de carbon. Avem ținte ambițioase de a reduce emisiile de carbon cu 70 la sută până în 2030 și de a atinge neutralitatea de carbon până în 2050.
În al treilea rând, este necesar un design arhitectural inovativ. Arhitecții danezi au îmbrățișat abordări inovative precum încorporarea unui design pasiv solar, acoperișri verzi, izolări eficiente, care ajută la reducerea semnificativă a consumului de energie.
Standardele nZEB sunt foarte importante. Regulamentele daneze stabilesc cerințe clare pentru performanță energetică în clădirile noi și renovate, astfel încât acestea să consume cât mai puțină energie cu putință”.
ES Ambasadorul Uffe Balslev a mai menționat între măsurile adoptate de Danemarca instalarea sistemelor de încălzire și răcire, care reduc risipa de energie și oferă soluții prietenoase cu mediul, Smart grids, inițiativele de renovare eficiente energetic, colaborarea și împărtășirea de informații, cooperarea internațională, integrarea energiei regenerabile, parteneriatele public private, inițiativele educaționale și proiectele demonstrative.
El a concluzionat: “Viziunea Danemarcei este un viitor în care energia este pe deplin curată, unde orașele sunt vibrante și verzi, iar calitatea vieții este sporită de practici prietenoase cu mediul”.

Rim Kap-Soo, ambasadorul Coreei de Sud în România: Guvernul a început, în martie, să investească 63 miliarde euro, pentru următorii cinci ani, pentru neutralitatea climatică

Guvernul Coreei de Sud a început, în martie, să investească 63 miliarde euro, pentru următorii cinci ani, pentru atingerea neutralității climatice, a spus Rim Kap-Soo, ambasadorul Coreei de Sud în România.
El a vorbit despre politica Coreei de Sud în atingerea neutralității climatice și standardele nZEB: “Clădirile din Republica Coreea sunt responsabile cu aproximativ 7% din emisiile de gaze cu efect de seră, un nivel mai scăzut comparativ cu țările din Uniunea Europeană. Totuși, înțelegem importanța și împărtășim scopul de a reduce cu 40% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 și să atingem neutralitatea de carbon până în 2050.
Țintim să reducem emisiile clădirilor cu peste 30 la sută, prin introducerea standardelor nZEB și adoptarea unor soluții și tehnologii eficiente.”
Coreea de Sud a introdus un cadru legislativ în acest sens. Ambasadorul a menționat actul de suport pentru construcția de clădiri verzi și stabilirea unei foi de parcurs pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, respectiv extinderea graduală a obligațiilor de neutralitate climatică la clădirile publice nou construite și apartamente private. În acest sens, Guvernul Coreean oferă stimulente precum relaxarea regulilor de construire, reducerea taxelor de achiziție și pe proprietate, subvenții.
Planul de investiții de 63 miliarde de euro al Coreei de Sud include renovarea a 1,6 milioane de clădiri, respectiv transformarea lor în clădiri eficiente energetic verzi până în 2030. De asemenea guvernul și companiile coreene sunt pionieri în tehnologiile noi atât pentru construcții, soluții pentru eficiență energetică, cât și pentru monitorizarea emisiilor de carbon pentru clădiri.

• Dan Drăgan, Ministerul Energiei: Urmărim în perspectivă pregătirea altor apeluri de de proiecte, inclusiv pentru clădirile industriale, respectiv prosumatori industriali; suma care va fi alocată este de 500 de milioane de euro, pe tehnologiile regenerabile

Este importantă pentru viitor această transformare – decarbonarea sistemului energetic din România, inclusiv noile ținte pe care România și le va asuma pe noul pachet prin noul Plan Național Integrat de Energie Schimbări Climatice, unde targetul se pare că va depăși procentul de 38%, a declarat Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Domnia sa a spus: “O parte importantă o reprezintă partea de decarbonare, de transformare, inclusiv a clădirilor, către ținta de zero emisii. După cum bine știm, România susține și a aderat prin strategia pe termen lung la Planul European de a avea neutralitate climatică la nivelul anului 2050. Și această neutralitate climatică poate fi atinsă prin obiective particulare pentru fiecare sector de activitate, iar unul dintre aceste sectoare îI reprezintă partea de transformare, de folosire a energiei verzi, nepoluante, în clădiri.
Noi, la Ministerul Energiei, punem la dispoziția participanților instrumente prin care această transformare are loc. Acestea sunt instrumente de finanțare pe care România le pune la dispoziție, inclusiv prin cadrul Ministerului Energiei, și m-aș referi aici în principal la măsurile de producție a energiei din surse regenerabile pe care ministerul le- a lansat sau urmează să le lanseze în perioada imediat următoare.
Dacă ne referim la clădirile industriale, aici avem în desfășurare un apel de proiecte prin care consumatorii industriali, clădirile pe care aceștia le folosesc în activitatea industrială, pot deveni parte a acestei transformări energetice. Și acest apel, desfășurat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pune la dispoziția prosumatorilor aproximativ 590 de milioane de euro.
Suntem direct implicați în implementarea unor proiecte, altele sunt în perioada de semnare și altele în perioada de analiză. Estimăm să avem un impact de capacități noi de energie regenerabilă instalate – inclusiv pe partea de prosumatori – de minim 950 de megawați.
Totodată, am avut în dezbatere publică Ghidul pentru finanțarea unei scheme de ajutor de stat pentru producția de energie din surse regenerabile pentru autorități publice. Și aici ne referim la o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, care este împărțită pe tehnologii, respectiv producția de energie din surse eoliană, fotovoltaică și hidroelectrică. Acest ghid va fi lansat în zilele următoare, pe principiul primul venit, primul servit și sunt convins că autoritățile publice vor reuși să vină cu proiecte fezabile pentru a putea accesa această finanțare. Ne dorim ca autoritățile publice sau asocierile de autorități publice să poată accesa proiecte până la o valoare maximă de 10 milioane de de euro.
Dacă ne referim la clădiri și autorități publice, în definiția ghidului care a fost pus în transparență publică, alături de entitățile publice propriu- zise pot fi, pe lângă entitățile aflate în coordonarea directă a UAT-urilor, inclusiv alte autorități publice care sunt definite conform principiului statuat în dreptul comun. Pot participa inclusiv autorități din sistemul de apărare, respectiv din Ministerul de Interne, care doresc să devină mai prietenoase cu mediul, să își producă propria energie pe care o vor folosi la încălzire, răcire, mă refer la unități militare, de exemplu. Totodată, cultelele vor putea aplica la acest apel, asociațiile sportive, toate cele care sunt definite, conform Codului civil, ca autorități de drept public.
Sunt convins că exista un număr mare de aplicanți, iar prin acest apel de proiecte vom reuși să participăm și noi, Ministerul Energiei, la această transformare si reducere a emisiilor datorate clădirilor, emisii rezultate din încălzirea- răcirea acestora.
Totodată, urmărim în perspectivă pregătirea altor apeluri de de proiecte, inclusiv pentru clădirile industriale, respectiv prosumatori industriali. Și aici suma care va fi alocată este tot de 500 de milioane de euro, pe tehnologiile regenerabile. Sperăm ca acest apel pentru prosumatori, respectiv clădiri industriale, să fie gata și lansat spre dezbatere publică în următoarele 30 de zile, urmând ca el să fie lansat la începutul anului viitor în paralel cu închiderea evaluării și semnarea tuturor contractelor pe apelul de proiecte pentru consumatorii industriali – clădiri industriale, care a fost lansat pe PNRR. Acest lucru se datorează faptului că vor fi două programe care se adresează aceluiași segment și dorim să nu avem o suprapunere sau o canibalizare între cele două scheme.
Totodată, ca axă de de investiții prioritară pe Fondul pentru modernizare, avem în perioada următoare creșterea eficienței energetice și aici ne referim inclusiv la clădirile care fac parte din lanțul industrial de manufacturare.
Suntem în permanent contact cu toate asociațiile profesionale, încercăm să dezvoltăm și cred că am reușit până acum să dezvoltăm noile scheme și noile ghiduri în conformitate cu solicitările, cerințele și disponibilitățile potențialilor aplicanți din piață și sunt convins că inclusiv această măsură va fi una benefică și în asentimentul inclusiv al celor prezenți astăzi la această dezbatere.

• Adrian Corbu, AFM: Pe 11 decembrie vom lansa o nouă sesiune pentru programul Eficiență energetică al clădirilor publice

Administrația Fondului pentru Mediu, care este în coordonarea directă a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, acordă o atenție deosebită proiectelor pentru eficientizare energetică și nZEB și din acest motiv, în ultimii ani am lansat mai multe linii de finanțare pentru eficientizare energetică a clădirilor publice, iluminat public, panouri fotovoltaice, atât pentru casnici, cât și pentru autoritățile de stat,a declarat Adrian Corbu, vicepreședinte al Administrației Fondului pentru Mediu.
Acesta a spus: “Ne dorim să identificăm din ce în ce mai multe surse de finanțare și proiecte pentru a ajunge să fim acolo unde ne dorim cu toții, la o eficientizare energetică aproape de zero atât pentru clădirile publice, cât și pentru consumatorii casnici. În data de 11 decembrie vom lansa o nouă sesiune pentru programul Eficiență energetică al clădirilor publice, unde pot beneficia clădirile de stat care nu sunt generatoare de venit – grădinițe, școli, clădiri ale administrațiilor publice . Anul acesta avem o noutate – am introdus și COSR și alte subordonate ale administrației publice centrale.
În ultimii ani, nu ne-am axat doar pe eficientizarea energetică a clădirilor publice. Avem și Rabla pentru electrocasnice, iluminatul public, am făcut diverse programe inclusiv pentru piste de biciclete, pentru a decongestiona traficul și a avea cât mai puține culoare în orașe. Ne bucurăm să vedem că avem din ce în ce mai multe cereri de finanțare.
Acum, pentru eficientizarea energetică la cladiri publice, vom lansa cu un buget de 600 de milioane, dar cu posibilitatea de a depune proiecte până la un 1,2 miliarde, urmând ca ulterior să fim siguri că contractăm toți banii pe care-i avem și eventual să și suplimentăm dacă nu avem surse. De asemenea, am avut un program pentru stațiile de încărcare pentru mașini electrice, Rabla pentru mașini electrice, Rabla pentru cu mașinile termice”.

• Daniela Stoica, Consiliul Județean Sibiu: 90% din clădirile care au funcții medicale sunt eficientizate energetic, energetic

La nivelu Sibiului, avem până la această oră 15 clădiri publice eficientizate energetic sau în curs de eficientizare, pentru care avem proiecte de contracte semnate de finanțare sau proiecte executate. Valoarea acestor clădiri publice eficientizate este de 33 de milioane de euro, a declarat Daniela Stoica, director executiv în Direcția Tehnică din partea Consiliului Județean Sibiu.
Domnia sa a spus: “Noi avem câteva modele de bună practică la nivelul județului Sibiu, în sensul că urmăm Pactul verde european.
Una dintre realizările pe care le avem este legată de partea de eficientizare energetică a clădirilor. Într-adevăr, avem până la această oră, 15 clădiri publice eficientizate energetic sau în curs de eficientizare, pentru care avem proiecte de contracte semnate de finanțare sau proiecte executate. Valoarea acestor clădiri publice eficientizate este de 33 de milioane de euro.
Un accent deosebit în cadrul acestor clădiri publice pe care le- am eficientizat a fost pus pe partea de clădiri medicale. Am avut o preocupare deosebită pentru acest domeniu al sănătății, astfel încât 90% din clădirile care au funcții medicale, sunt eficientizate energetic, energetic. Printre măsurile pe care le am prevăzut au fost termoizolarea exterioară și refacerea fațadelor, modernizări finisaje interioare, modernizare instalații electrice, termice. Bineînțeles, panourile solare au fost o măsură foarte eficientă pe aceste clădiri, dar și înlocuiri de tâmplărie exterioare și interioare.
De asemenea, alt proiect pe care îl avem în pregătire este dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu panouri solare. Energia electrică produsă de acest obiectiv va compensa consumul propriu al instituției și a subordonatelor acestora.
De asemenea, mai avem un proiect în pregătire, cel al noului spital județean, care este un spital de talia celor regionale. Această clădire este într-un stadiu destul de avansat. Suprafața construită a clădirii va fi de 21.000 de metri pătrați, iar suprafața desfășurată 120.000 de metri pătrați. Costul acestui proiect se ridică la aproape 500 de milioane de euro. Suntem în etapa în care am achiziționat inclusiv constructorul, urmând să depunem cereri de finanțare în momentul în care programul Sănătate va lansa ghidul în vederea depunerii proiectului spre finanțare.
Aici, pentru că este vorba de o clădire publică nouă, foarte mare, am plecat de la ideea în proiectare foarte clar de a ne încadra în nZEB minus 20. Știm foarte bine că pentru funcțiunea de spital avem niște normative, în sensul că consumul specific de energie primară trebuie să fie de 115 kilowatt oră pe an pe metru pătrat, iar degajarile de CO2 de 32 de kilograme pe an metrul pătrat. Noi, totuși, prin măsurile pe care le am prevăzut în proiect, am fost mai ambiţiosi și am încercat nZEB minus 20. Măsurile pe care le am prevăzut sunt legate de partea de sisteme inteligente de control și monitorizare, în special a construcției. Avem partea de reutilizare a apei meteorice, consumul de energie redus, utilizarea de materiale sustenabile, o bună izolare a clădirii, utilizare de energie regenerabilă.
Alte măsuri mai concrete – am prevăzut panouri solare de 2500 de metri pătrați, panouri fotovoltaice cam 8.000 de metri pătrați puse pe acoperișul parcărilor. Avem pompe de căldură pe sol, se propun 205 foraje geotermale, ventilație cu recuperare de căldură, pompe de căldură cu eficiență ridicată, aer- aer și corpuri de iluminat, astfel încât un consum de energie să fie asigurat în proporție de circa 70 la sută din resurse regenerabile.
De asemenea, noi suntem deschiși foarte mult pe partea de politici publice. În sensul acesta, în 2022 am accesat un alt proiect prin Ministerul Mediului, pe Mecanismul Financiar SEE, în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai, prin care s-au realizat două strategii privind adaptarea şi atenuarea la schimbările climatice, două planuri de acțiuni pentru municipiul Sibiu și municipiul Mediaș, campanii de conștientizare privind schimbările climatice și ghiduri de bune practici privind atenuarea și adaptarea la schimbările climatice în județ, dar și pentru pregătirea altor planuri și strategii la nivelul celorlalte UAT-uri dn cadrul județului Sibiu.
Un alt tip de proiect, tot vizând partea de politici publice ale județului Sibiu, îl reprezintă un proiect cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu care vizează, de asemenea, diseminarea informațiilor către către public. Astfel, peste 1.000 de persoane au participat în 20 de ateliere. Este un proiect care se derulează în acest an. De asemenea, avem traininguri pentru specialiști Aici am vizat funcționari și personal din cadrul instituțiilor publice și al instituțiilor deconcentrate la nivelul județului Sibiu. Au fost vizate trei obiective – sprijin pentru IMM uri, sprijin pentru protecția mediului și sprijin pentru traininguri – astfel încât rezultatele proiectului vor viza 30 de ateliere de conștientizare pentru cetățeni, 90 de persoane specializate instruite în cadrul cursului, care sunt organizate în orașele din județ Sibiu, Mediaș, Cisnădie, Săliște, Ocna Sibiului și Agnita”.

• Ana Maria Cătăuță: Autonomia strategică a Europei – trebuie să avem grijă să nu schimbăm o dependență cu alta

Deputata Ana Maria Cătăuţă, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, a declarat: “Sunt foarte multe obiective pe care Uniunea Europeană și le- a stabilit în reducerea emisiilor și în a face până la urmă un mediu de viață mai prielnic pentru noi.
Dintre clădirile care există astăzi, între 85 și 95%, vor exista și în 2050. Asta înseamnă că trebuie să fim extrem de atenți nu doar la modul în care construim, dar trebuie să investim mai mult și în zona de renovări, pentru că toate lucrurile pe care noi le facem până la urmă, toate politicile publice pe care le promovăm, trebuie să fie despre cetățean. Și atunci când vorbim de cetățean, bineînțeles că vorbim de dimensiunea economică, cum putem să ajutăm să existe un nivel de trai mai bun. Dar trebuie să ne uităm și la și la beneficiile sociale și trebuie să ne uităm și la persoanele care poate nu dispun de aceleași avantaje și resurse materiale ca alții.
O altă cifră care mi- a atras atenția este că, dacă am investi în ecosistemul construcțiilor, mai ales în zona de renovare, am putea crea la nivel de Uniune Europeană 160 de mii de noi locuri de muncă. În condițiile în care șomajul este un lucru cu care se confruntă întreaga Europă, nu doar România, mai ales șomajul în rândul tinerilor, cred că ideea de a investi în clădiri mai eficiente energetic nu are un sens doar din punct de vedere al costului energiei sau din punct de vedere al beneficiilor sociale, ci ar avea și un rol de integrare pe piața forței de muncă a tinerilor care poate astăzi nu își găsesc așa ușor un loc de muncă.
Cât despre dimensiunea clădirilor de patrimoniu, la nivelul Comisiei UNESCO, ne uităm cu foarte mare atenție în acest moment la legislația franceză și încercăm să vedem cum am putea și în România să împrumutăm acele elemente care funcționează și care au dat rezultate și, bineînțeles, să le adaptăm la specificul nostru.
Aș vrea să trag și un un mic semnal de alarmă. E clar că trebuie să ne concentrăm pe eficientizarea din punct de vedere al mediului și al sustenabilității. Însă trebuie să avem grijă să nu transformăm o dependență în alta. Dacă mă uit, de exemplu, la domeniul energiei fotovoltaice, astăzi 70 spre 80% din componentele care sunt folosite în această zonă provin din China. Și dacă nu suntem atenți și dacă nu înțelegem că trebuie să ne uităm tot într- un mod integrat la acest aspect, riscăm ca și în alte domenii să fim dependenți de China. Eu nu spun că nu ar trebui să avem relații comerciale cu statul chinez. Însă atrag atenția asupra faptului că, dacă nu suntem atenți, vom deveni dependenți de produsele care sunt fabricate în China. De asta, atunci când în timpul președinției franceze s-a vorbit despre autonomia strategică a Europei, cred că a fost o idee foarte bună și trebuie să înțelegem la nivel european că trebuie să privim lucrurile într-un mod mult mai integrat”.

• Florin Alexe: Eficiența energetică se află în topul preocupărilor în județul Maramureș

Eficiența energetică se află în topul preocupărilor în județul Maramureș, a declarat deputatul PNL, Florin Alexe. Acesta a spus: ”Anul acesta, alături de fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, Consiliul Județean a semnat un contract privind instalarea de panouri fotovoltaice pentru asigurarea consumului propriu de energie electrică la Spitalul Județean, un proiect finanțat prin POIM, cu o valoare de 7,95 de milioane de lei. Al doilea proiect a fost prin PNRR, componenta 5 – ISU Maramureș a devenit beneficiar a două proiecte de renovare energetică pentru corpuri de clădire din Baia Mare și din Vișeul de Sus, cu o valoare de peste 4 milioane de lei.
Cădirea Palatului Administrativ, care adăpostește și Consiliul Județean și Prefectura, va intra în proces de reabilitare, iar valoarea întregii lucrări este de 109,9 milioane de lei. Lucrările vor dura 24 de luni.
Lucrăm la partea de parcuri fotovoltaice și căutăm soluții pentru cele aproape 400 de hectare de teren în care se află halde de steril, iazuri de decantare, pentru că județul Maramureș a fost un județ industrial puternic industrializat și încercăm să ecologizăm și să folosim acele suprafețe care sunt compacte, care au acces la tot ce înseamnă rețele de curent de mare putere. Ne bucurăm și de energia geotermală și s- au făcut studii. Avem în partea de nord, în zona Mireșu Mare, o zonă cu rocă caldă și încercăm să folosim această rocă caldă pentru a produce curent electric. Și deja s-au semnat parteneriate între Consiliul Județean și diferiți parteneri pentru a a merge pe acest drum.
Și nu în ultimul rând, nu uităm nici patrimoniul și încercăm revitalizarea satului maramureșean și reabilitarea vechilor case maramureșene”.