Update articol:
De la 1 ianuarie 2021, în România, clădirile trebuie să respecte standardul nZEB (consum de energie aproape egal cu zero)

Oana Özmen: “Pentru un program de succes de eficienţă energetică, avem nevoie de un Registrul Naţional al Clădirilor, dar și de o clarificare a atribuţiior auditorilor energetici”

De la 1 ianuarie 2021, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.

Parlamentari şi specialişti au participat, recent, la dezbaterea „EFICIENȚA ENERGETICĂ – PROVOCARE PENTRU ANUL 2021”, organizată de Oana-Marciana Özmen, deputat USR PLUS, și Sándor Bende, deputat UDMR, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost o oportunitate de a dezbate problemele specifice lipsei de eficientizare energetică. Unul dintre obiectivele acestei dezbateri a fost  construirea unei campanii de conștientizare și a popularizării cunoștințelor despre eficiență energetică în rândul populației la nivel administrativ teritorial.

Speakeri în cadrul acestui eveniment au fost Radu Dudău – Co-fondator și Director Energy Policy Group (EPG), Alexandru Maximescu – Vicepreședinte OMV, Oana-Marciana Özmen – deputat USR PLUS – Secretar al Comisiei Industrii și Servicii, Ştefan Toga – Președintele AFM (Administrația Fondului pentru Mediu), Neculai Tanase – Secretar de Stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Raluca Teodosiu – Director Departament Eficiență Energetică (Professional Engineering Solutions), Horia Petran – Președinte Cluster pRO-nZEB, Juergen Raizner – Președintele Centrului de Transfer Est-Vest Steinbeis, Barbut Cornel – CEO Vegacomp Consulting, Mihai Tudorancea – Managing Director TUDCONSULT, Aitor Aguirregabiria – reprezentant AVANGRID.

Au fost aduse în discuţie teme precum:  Programul pentru renovarea clădirilor și eficientizare energetică – provocări în implementarea legislației în domeniu; Auditori Energetici – registrul național, monitorizarea activității auditorilor privind certificatele de audit energetic emise; Contractele de performanță energetică; Elaborarea unei strategii economice și fiscale privind încurajarea constructorilor să utilizeze materiale prietenoase cu mediul, vată minerală și lână, versus polistiren; Clarificarea atribuțiilor managerului energetic; Registrul Clădirilor în lucru la nivel național; Dezvoltarea proiectelor pilot privind eficiența energetică la nivel de unități administrativ-teritoriale, provocări economice și administrative.

Oana-Marciana Özmen, deputat USR PLUS, ne-a explicat, într-un interviu, are sunt problemele, dar şi oportunităţile programului de eficienţă energetică a clădirilor din România.

Eficiența energetică reprezintă o componentă importantă pentru dezvoltarea sustenabilă și durabilă, spune doamna Oana-Marciana Özmen, deputat USR PLUS. Domnia sa explică: “Devii eficient energetic atunci când obții aceleași beneficii, chiar dacă sunt utilizate mai puține resurse, fie că vorbim de apă, căldură sau electricitate.
Eficiența energetică reprezintă mai mult decât economii pentru bugetul consumatorilor, reprezintă o atitudine responsabilă pentru folosirea eficientă a resurselor”.

Potrivit doamnei Özmen, sunt 2,2 miliarde de euro fonduri pe care le putem accesa prin PNRR pentru eficienţa energetică, dar sunt multe de făcut în acest domeniu, în condiţiile în care, în prezent, în România, doar 1,5% din clădiri sunt eficiente din punct de vedere energetic, iar ţelul este ca, până în 2030, 32% din clădiri să fie eficiente din punct de vedere energetic.

Doamna Özmen ne-a declarat: “Scopul dezbaterii a fost să aducem împreună politicieni, specialiști din domeniu, asociațiile de profil, cei care au succes în implementarea unor proiecte pilot de eficienţă energetică, pe care dorim să le replicăm la nivel național. Am dorit să am prezenți printre invitați oficiali din mediul academic, Șef lucr. lect. univ. dr. ing. Raluca Teodosiu, UTCB – Universitatea Tehnică de Construcții București profesor Teodosiu, și Prof. univ. dr. ing. Emilia Cerna Mladin (președinte AAECR), pentru că avem nevoie de părerea specialiștilor. Cu această ocazie, am identificat probleme referitoare la legislație. Așa cum a rezultat din dezbatere, legislația este lacunară sau are nevoie de updatări, de modificări. Rolul nostru, ca parlamentari, este să aducem la zi această legislație, dar, ca deputat, nu îmi propun să modific o legislație fără sa ascult părerea specialiștilor și fără să identific care sunt acele măsuri care sunt necesare pentru a îmbunătăți legislația și a o face aplicabilă”.

De la 1 ianuarie 2021, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizații de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.

Doamna Özmen spune că, în cadrul dezbaterii, interlocutorii au precizat foarte clar că este necesar să facem o modificare sau mai bine zis o updatare a legislaţiei în materie de urbanism, în concondanţă cu această decizie la nivel european. “Sigur că trebuie să existe un control riguros al celor care nu respectă legislația. Dar înainte să fie amendate firmele de construcţii, trebuie să updatăm legislația”.

Conform doamnei Özmen, este imperios necesar un Registru Naţional al Clădirilor: “Toată lumea de la dezbatere a punctat acest aspect. Avem nevoie de un inventar al clădirilor. Trebuie să știm care clădiri sunt susceptibile de a intra într-un program de eficiență energetică, atât cele care sunt cu risc seismic, dar și cele care nu au risc seismic, trebuie să știm cui ne adresăm, care sunt fondurile pentru consumatorului casnic/clădirile publice.

Este foarte importantă eficiența energetică a clădirilor publice care sunt mari consumatoare de energie. Aşa cum s-a spus în cadrul dezbaterilor, ar fi bine dacă am începe acest proiect de conştientizare chiar de aici, din Parlamentul României printr-un proiect pilot, prin care măcar o aripă a acestei clădiri să încercăm să o eficientizăm, deşi costurile sunt mari. Dar pe parcurs vom vedea că le vom amortiza”.

Doamna Oana-Marciana Özmen mai spune că, la ora actuală, nu avem un pachet informaţional pe eficienţa energetică: “Nu există informare și eu îmi doresc ca, după această dezbatere, să încerc pe parte legislativă să venim cu o serie de modificări, să creăm câteva grupuri de lucru. Oficialii de la Ministerul Dezvoltării și-au arătat disponibilitatea de colaborare și voi avea imediat după sărbători o întâlnire cu ei pentru a face aceste modificări. De asemenea, avem nevoie de o discuție aplicată cu oficialii Inspectoratului de Stat în Construcții. Dincolo de această campanie de conștientizare, trebuie ca primăriile – care sunt principalele beneficiare – să cunoască paşii pe care ar trebui să îi facă în implementarea acestor proiecte.

Avem nevoie de registrul clădirilor, dar avem nevoie şi de o clarificare a atribuţiior auditorilor energetici. Trebuie să existe un control și o transparență cu privire la numărul certificatelor de eficiență pe care dumnealor le emit. Este foarte important acest lucru, în condițiile în care acest certificat energetic îmi influențează prețul de vânzare al unui imobil, trebuie să ştiu dacă acea clădire se află sau nu într-o anumită categorie de eficiență”.

Doamna Oana-Marciana Özmen precizează că, din discuțiile pe care le-a avut cu asociațiile de profil, problemele principale identificate sunt legate de legislaţie, dar şi de implementare efectivă:

“Există un registru național al auditorilor energetici, dar acest document trebuie completat, digitalizat, astfel încât, la un clic distanță, să puteţi afla câte certificate a emis un auditor într-un an, pentru ce fel de tip de clădiri etc. Tot la dezbatere s-a discutat şi despre managerul energetic, care ar trebui să se ocupe de tot ce înseamnă urmărirea unui proiect de reabilitare a unei clădiri publice. Dar costurile sunt foarte mari și, în condițiile de pandemie și de restricții bugetare, primăriile și primarii sunt extrem de reticenți”.

Procentul pe care noi îl propunem pentru 2030 pentu eficientizarea cladirilor este undeva la 32%. Dar trebuie să facem paşii corecţi, pentru că, altfel, vom rămâne doar la stadiul de intenție şi nu vom reuși să ne atingem ținta, apreciază doamna Oana-Marciana Özmen, adăugând: “În consecință, îmi propun ca în următorii patru ani să updatăm legislația, să facem o campanie de conștientizare în această vară, mai întâi cu municipiile de nivel mediu și cele importante din România, să discutăm cu factorii de decizie pentru ca aceştia să realizeze beneficiile implementări unui astfel de proiect. Important este să ajungem măcar în orașele de nivel mediu. Strategia de Eficiență Energetică califică acele UAT-uri cu minim 5.000 de locuitori. Este clar că adresabilitatea va fi începând de acolo. Desigur că ne dorim să participe la acest program și comunitățile mai mici, dar trebuie să gândim pragmatic. Important este să demarăm un astfel de proiect”.

Referitor la implementare, avem nevoie de un control foarte riguros al calității acestor lucrări și bineînțeles trebuie să fim atenţi la cine se ocupă de garanție, mai spune deputatul USR PLUS.

Doamnia sa menţionează: “M-am documentat în ceea ce privește modelul de eficienţă energetică din Spania și ei au firme autorizate care sunt extrem de riguroase în relația cu firma de construcţii care realizează lucrarea. Dacă o investiţie  are anumite deficiențe și nu sunt rezolvate nu i se întocmește procesul verbal final de recepție. Sunt foarte riguroși, dar, în același timp, au și un proiect foarte bun la nivel comunitar de prezentare a avantajelor pe care intrarea într-un astfel de program o aduce atât consumatorului casnic, dar și instituțiilor de stat, clădirilor publice. Mi-aş dori să discut și cu cei din Parlamentul Spaniei, în special Parlamentul regional, pentru că ei au model de succes.

În Spania există posibilitatea de accesare de fonduri – atât fonduri europene, dar și  credite bancare, dacă vrei să îți reabilitezi locuința. Cine dorește, poate să acceseze un credit, dar nu poate încheia contract cu o persoană fizică sau cu o persoană care nu este autorizată, ci trebuie să aleagă dintr-o listă de companii autorizate. Mi-aş dori ca același model să se aplice și în România pentru a evita lucrările de proastă calitate care nu duc la eficienţa dorită. Este foarte important ca societățile comerciale care vor opera în domeniul eficienței energetice să fie obligate să aibă un personal calificat. Este adevărat că ne confruntăm cu un deficit de personal care pune probleme, mai ales pe partea de execuție. Dar până ajungem la execuție, este foarte important să modificăm legislația prin care să se faciliteze debutul acestui program. Preconizez că, dacă vom face o campanie corectă de informare, chiar dacă anul acesta bugetar este atipic, sunt sigură că anul viitor poate fi unul de referință pentru eficienţa energetică”.

Deputatul USR PLUS doreşte să vină şi cu o propunere către Guvern pentru a stimula din punct de vedere fiscal firmele care vor să participe la acest program de eficiență energetică: “Constructorii trebuie să fie încurajaţi să folosească materiale de calitate”.

Doamna Özmen spune că este important ca și școlile şi clădirile publice să intre într-un astfel de program, dar că trebuie clarificată situaţia juridică a acestora: “Mai întâi trebuie să vedem situația juridică a acestor construcții, pentru că, de obicei, se întâmplă ca acea clădire să aparțină unei alte entități juridice. Şi aici trebuie să vedem cum modificăm legislația, astfel încât să nu fie exceptate aceste cazuri.

În ceea ce privește persoanele fizice, mi-aş dori ca în acest program să intre și cei care au cărți funciare provizorii. Trebuie să creștem numărul beneficiarilor și să permitem şi accesul acestora – așa cum este legislația acum, numai dacă ai un titlu valabil de proprietate poți participa la program”.

Potrivit doamnei  Özmen, trebuie definit cât mai curând consumatorul vulnerabil pentru a face lucrurile cât mai corect: “De obicei, cetăţenii sunt co-plătitori la acest program de eficienţă energetică. Avem nevoie de definirea consumatorului vulnerabil pentru că aceste persoane vor beneficia de acoperire integrală de la stat a lucrărilor de reabilitare”.

 

Cum obținem eficiența energetică?

-prin campanie de informare despre eficiența energetică și pașii de urmat privind izolația corespunzătoare a clădirilor
-asigurarea unui confort termic sporit la costuri minime, atât pentru perioada de iarnă, cât și pentru perioada de vară.
-utilizarea resurselor prin metode optimizate care să se bazeze pe diminuarea consumului de energie