Oana Ozmen: Trebuie accelerat ritmul de reabilitare a clădirilor, prioritare fiind cele cu risc seismic ridicat și performanță energetică scăzută

Reabilitarea clădirilor trebuie să continue într-un ritm accelerat și bine coordonat la nivelul fiecărei unități administrative, prioritare fiind acele clădiri cu risc seismic ridicat și performanță energetică scăzută, consideră doamna Oana Ozmen, deputat PNL, secretara Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor.   

Clădirile au traversat în ultimii ani o serie de modificări majore și riguroase din punct de vedere al cadrului de reglementare în scopul creșterii siguranței și performanței energetice.

Traiectoria spre zero emisii a clădirilor existente și viitoare înseamnă în primul rând siguranță, având în vedere că au trecut 47 de ani de la cel mai puternic cutremur prin care a trecut România în ultimul secol, a spus doamna Oana Ozmen, adăugând:  “Dacă în trecut renovarea clădirilor se confrunta cu probleme de finanțare, acum există fonduri disponibile. Peste 2,5 miliarde de euro, provenind din Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt alocați renovărilor, iar în 2023 au fost alocate 600 de milioane de euro din bugetul național în acest scop. Procesul de reabilitare trebuie să țină seamă de cele mai recente norme, precum standardul ZEB, succesorul actualui standard nZEB (clădire cu un consum de energie aproape zero) obligatoriu din 2021 pentru orice clădire nou construită”.

Potrivit reprezentanților Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), există date pentru 390 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și 460 de clădiri în clasa II de risc seismic, la care se adaugă 1.503 clădiri încadrate în categorii de urgență. Aceste nu reprezintă însă numărul total al clădirilor care necesită intervenții.

Doamna Oana Ozmen adaugă: “Registrul Național al Clădirilor ar fi un instrument extrem de util pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic și nu numai. Acesta ar putea fi folosit pentru a înțelege cum putem prioritiza mai eficient lucrările și  totodată înregistra progresul expertizelor și documentațiilor tehnice necesare. De asemenea, este important să nu ignorăm deficitul de specialiști și inițiativele de monitorizare seismică a construcțiilor, de îmbunătățire a sistemului de monitorizare a dezastrelor și de creștere a rezilienței seismice atât pentru clădirile de infrastructură critică, precum și pentru cele destinate locuirii și cele de patrimoniu, de mare însemnătate.

Clădirile de patrimoniu și monumentele istorice trebuie să rămână de asemenea prioritare pe agenda lucrărilor planificate de reabilitare și consolidare, în ciuda costurilor actuale ridicate, dar și a regimului diferit de intervenție. Acestea  reprezintă nu doar o parte importantă a identității culturale și istorice, ci și o moștenire pentru generațiile viitoare, reflectând parcurul și evoluția noastră ca societate. Pe lângă aspectele culturale și istorice, consolidarea acestor clădiri contribuie și la revitalizarea zonelor istorice”.

Reabilitarea clădirilor cu risc seismic și îmbunătățirea eficienței energetice constituie elemente esențiale pentru siguranța locuitorilor și reducerea impactului asupra mediului. Fondurile actuale  mobilizate pentru aceste proiecte reprezintă un pas important în direcția corectă, punând accentul pe prevenția, siguranța și sustenabilitatea fondului construit.