Update articol:
INTERVIU

Octavian Bădescu, Freedom Group: Cea mai mare parte a abordărilor crizei coronavirus la nivel național, european și chiar mondial sunt exagerate

*”Riscăm să ieșim din această criză mai săraci și mai lipsiți de libertăți, în urma acestor intervenții masive ale Statului”

Cea mai mare parte a abordărilor crizei coronavirus la nivel național, european și chiar mondial sunt exagerate, consideră omul de afaceri Octavian Bădescu, fondator al Freedom Group. Domnia sa ne-a prezentat opinia sa, în cadrul unui interviu.

***

Cum vedeți pachetul de măsuri adoptate de Guvern pentru sprijinirea mediului de afaceri, în contextul epidemiei?

Octavian Bădescu: Vă mărturisesc că, în opinia mea, cea mai mare parte a abordărilor la nivel național, european și chiar mondial sunt exagerate, probabil că vom afla în curând și cauza.

A interveni cu orice cost (deja vorbim de estimări de cca 100.000 euro per cap de posibilă victimă “salvată” de virus) este o abordare politică eronată. Plus celelalte costuri directe, plus costurile ascunse prezente și viitoare.

Deși este un subiect delicat și nu spun nicidecum că „grupurile vulnerabile” nu ar trebui tratate, odată ce au devenit bolnavi, poate că ar trebui să punem în balanță mai bine costurile îngrijirii medicale față de costurile prevenției, respectiv poate că ar fi mult mai puțin costisitoare izolarea categoriilor sociale grav amenințate de virus, pentru a evita contaminarea, decât tratarea lor.

Aceste aspecte merită corelate și cu aspectul interesant că vârsta medie a decedaților este echivalentă mai mult sau mai puțin cu speranța de viață, mai toți aveau și alte afecțiuni, nu știm încă dacă există un real “spor” al deceselor zilnice în raport cu media normală, sunt aspecte destul de interesante, însă mai are cineva timp să le afle sau să le studieze? Poate în manualele viitorului.

Pachetul guvernului național este în același timp mare, insuficient și dăunător, fiind cauzat de ceea ce personal consider că e o eroare – anume – intervenționismul agresiv și intruziv într-o problemă ce ar fi trebuit să facă mai mult obiectul responsabilității individuale și a micilor colectivități.

Costul acestui intervenționism nu are nimic de-a face cu logica economică și, din păcate, asistăm la un faliment al actualei forme a democrației, al sistemului actual de vot, care nu are nicio legătură cu contribuția individuală la bugetele comune, precum în societățile pe acțiuni.

Riscăm să ieșim din această criză mai săraci și mai lipsiți de libertăți, în urma acestor intervenții masive ale Statului, iar aceasta mă îngrijorează într-o măsura semnificativ mai mare; “etatovirusul” este mult mai agresiv și periculos decât “coronavirusul”.

În opinia mea, vom plăti foarte scump, din multe perspective, aceste derapaje și ar fi foarte bine dacă am utiliza acest pretext pentru a pune pe agenda publică dezbaterea cu privire la modul în care este ales de către noi, ca societate în general, leadership-ul politic, calitatea discutabilă a rezultatelor.

Ce riscuri prezinta aceste măsuri?

Octavian Bădescu: Impactul economic va fi mult mai mare, va afecta un număr mult mai mare de indivizi și pe un termen mult mai lung, aspecte care se vor repercuta inclusiv în sănătate, însă nu vor fi contorizate în contul deciziilor statului sau ca efect al virusului.
La nivel general abordarea aceasta nu prezintă nici măcar avantaje competitive. Aș da următorul exemplu: Ai o țară “A”, mai bogată și care-și blochează economia în aceeași manieră (sau chiar mai mică) în care o face și o țară “R” (mai puțin avansată), dar țara A își permite un spațiu de subvenționare, un pachet de “ajutor” mai mare, atât comparativ, cât și nominal și procentual (raportat la economie).
Se cere să se determine în ce situație economică comparativă se vor afla cele două țări după circa un an și dacă ecartul dintre ele va fi mai mare sau mai mic. Dacă am pune cifre, am putea determina și cu cât.
Apoi dați o notă calității intervenției politicului/ statului în chestiunea coronavirus, din această perspectivă. Drumul spre iad e pavat cu bune intenții, chiar și presupunând că acestea ar exista.

Mediul de afaceri a solicitat măsuri suplimentare, precum amânarea ratelor la bănci. Cum vedeți aceste cereri?

Octavian Bădescu: Le vad ca “perfectibil cumpănite”, ca să mă exprim delicat, care lasă prea mult loc inclusiv hazardului moral. Care este rațiunea economică sau morală pentru care ai amâna plata ratelor tuturor?

Adevărul e că, odată intrat în această spirala a abordărilor, a cererilor, devine greu de ieșit, însă dacă te poziționai de la început pe o altă linie sau dacă ieși din ea chiar și acum pentru a limita pierderile ar fi fost un “plus”. Nu e foarte tarziu.

Dacă tot se stă acasă, poate crește gradul de înțelegere a anumitor fenomene, precum neajunsurile coabitării dintre politic și marile grupuri de interese, de tip sindical, indiferent de numele și structura acestora și poate se realizează și istoricul asalt al statului la adresa individului, micilor întreprinzători și firmelor mici și mijlocii, la care suntem martori virusați în aceste săptămâni.

Și eu, ca om de afaceri, îi înteleg pe toți, își apară propriul interes și e normal să fie așa până la urmă, însă cred că abordarea este cel puțin incompletă, atât timp cât nu soliciți reducerea atribuțiilor statului și implicit a costurilor sale. În caz contrar, vom plăti, și nu puțin.
Va depinde și de modul în care utilizăm noi, ca societate, această “oportunitate” în relaționarea cu statul, cu politicul, cu perfectibila formă actuala a democrației.

Cineva din mediul de business, om foarte respectabil de altfel, aducea cu această ocazie în discuție argumentul ca “statul este principalul acționar în toate firmele din România.”

Este o abordare cel puțin riscantă din perspectivă strategică, fundamental eronată și care nu contribuie la binele general al mediului privat.

Fără a mai intra în alte detalii, dar statul nu este principal acționar, ci principal profitor al tuturor firmelor din România, obținând venituri fixe și fiind și parte la profit, dar nu și la risc – la investiție și la pierdere. Și nu e un prieten decât al celor arondați lui – politicului.

Trebuie să fim foarte atenți la “merele” pe care ni le oferă “cadou”.

Ce consecințe credeți că vor avea măsurile luate de BNR?

Octavian Bădescu:  Minore în contextul dat, depinde și de cât vor tipări și de alte aspecte. Mi-e dificil să intru în detalii strict pe acest subiect, nu am toate datele.

Însă cred că există o probabilitate semnificativă ca această situație – nu neapărat BNR – să ne afecteze direct și pe toți, în diferite proporții și într-o măsură mai mare pe cei mai cumpătați și mai productivi, prin inflație sau prin “bărbierirea” depozitelor bancare semnificative și prin controlul capitalului, prin creșterea impozitelor samd.

Toate vor fi impachetate frumos într-o cutie cu fundă roșie pe care va scrie ceva de genul “măsuri pentru asigurarea stabilității financiare” și “solidaritate socială’ – expresiile acestea “vând” foarte bine unui public “afectat” printr-o educație etatistă permanentă care vizează pe fond “alinierea”, un produs extrem de nociv altfel.

Pot doar spera să nu am dreptate, dar ceea ce vreau să spun este că există un grad semnificativ mai mare de probabilitate decât în alte situații ca lucrurile să evolueze astfel.

Cum vedeți efectul pandemiei asupra economiei locale și globale?

Octavian Bădescu: Dacă nu ne oprim imediat din acest drum al intervenției agresive și generale – avansăm în 20 de săptămâni cât în 20 de ani către etatismul generalizat, către scăderea gradului de libertate și independență, inclusiv economică. Vom vorbi istoric în termeni de “ante-” și “post-pandemie”.

Până la urmă este important efectul asupra fiecărui individ în parte, economia fiind o sumă. La orice nivel am judeca lucrurile, pe acest pământ ai trei forme de protecție, mari și late: controlul costurilor, dispersia riscurilor și să produci mereu mai mult decat pot alții (inclusiv statul) să ia de la tine.

Cea mai importantă trăsătură în context turbulent devine “flexibilitatea”, întotdeauna au supraviețuit speciile care s-au adaptat cel mai bine unui context care le depășea. Din această perspectivă – vorba poetului – “de-o fi una, de-o fi alta, ce e scris și pentru noi, bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război”…

În acest context cum priviți măsurile adoptate de state – izolare ?

Octavian Bădescu:  Unele o fac mai intruziv și generalizat, altele mai lejer și mai punctual. Cel mai bine vor ieși statele care nu o fac deloc, dacă vor exista astfel de situații, căci s-ar putea să nu fie lăsate chiar de capul lor… Cei cu resurse fundamentale, cei harnici și cei al căror țesut social va fi cel mai puțin afectat vor căștiga avantaje competitive.

Considerați că vreun stat a luat măsuri potrivite până acum?

Octavian Bădescu: Cele care au ales sa acționeze cât mai puțin intruziv – da.

Dar haideți să abordăm un pic situația dintr-o perspectivă mai filosofic: Sănătatea este sau nu o chestiune ce ține de responsabilitate individuală?

Dacă eu aleg să risc – e treaba mea. Dacă tu nu vrei să riști, stai la distanță sau acasă, nu interacționa cu mine, iar dacă o faci, ne asumăm de comun acord riscul. Și este știut că nu se poate aștepta nimeni ca un sistem medical să fie proiectat pe un grad mare și constant de suprasarcină. Niciun sistem nu e, nici asigurările nu sunt… nimic! Ar fi prea costisitor. Prin urmare, să ne păzim singuri, asta e.

Iar dacă mă aștept să primesc toate serviciile medicale în suprasarcină, ar fi trebuit să plătesc un abonament suplimentar sau să plătesc acum un cost expandat. E simplu.

Iar dacă eu special strănut înspre tine, tu la distanță fiind, ceea ce e foarte improbabil – atunci da, asta e o infracțiune ce trebuie pedepsită aspru, mai ales dacă te-am și infectat.

Este arhi-suficient! Faci ce vrei cât timp nu-i afectezi pe alții, iar dacă îi afectezi, îți asumi. Și fiecare se păzește dacă, cât și cum crede. E cel mai eficient economic pentru oricine, inclusiv pentru societate în ansamblu.

În rest – ceea ce se întâmplă acum e o adevărată nebunie. Realizați că există riscul ca politicienii să ne omoare/ subjuge cu zile sub pretextul preocupării pentru sănătatea noastră? Care de fapt ne privește strict. Sau cumva suntem considerați prea proști să ne urmărim interesul și să ne protejam singuri și s-a autopropus politicul să ne protejeze, fără să fi fost contractat individual pentru acest job – a mă proteja pe mine de propria-mi prostie carevasăzică… pe banii celorlalți. Nu e nici etic.

Deci de ce să mergem ca oile în prăpastie? Datorită presiunii politicului, presiunii mediatice și presiunii sociale? Când vom începe să ne dumirim suficient de mulți va fi prea târziu, iar asupritorii cu sau fără voie se vor fi oprit, întrucât vor fi înaintat suficient în libertatea și în buzunarele noastre. Piața liberă ar fi reglat mult mai bine toate lucrurile – nu prea există imperfecțiuni aici.

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (27/11/2020)

Comunicat referitor la comentarii media

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (27/11/2020)

Autorizatie ASF - Modificare act constitutiv

ELECTROARGES SA (ELGS) (27/11/2020)

Prelungire mandat reprezentant permanent Benjamins United SRL