Oficialii Băncii Naţionale a Poloniei critică o lege care dezvăluie salariile angajaţilor băncii centrale

O lege care ar face publice salariile angajaţilor de la Banca Naţională a Poloniei (NBP) ar prejudicia instituţia, a declarat miercuri, pentru Reuters, un angajat al băncii centrale.

Articolele apărute în presă cu privire la salariul mare de care beneficiază o asistentă a guvernatorului Băncii Naţionale a Poloniei, Adam Glapinski, au dus la creşterea presiunilor pentru dezvăluirea salariilor angajaţilor de la NBP.

Ca răspuns la aceste presiuni, Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la putere, a oferit în luna ianuarie un act legislativ conform căruia detalii cu privire la salariile angajaţilor Băncii Naţionale ar urma să fie făcute publice. În plus, salariile angajaţilor de la vârful NBP ar urma să fie plafonate la 60% din salariul guvernatorului Adam Glapinski. Acest act normativ ar urma să intre în vigoare peste câteva săptămâni.

Această plafonare a salariilor ar putea să îi determine pe angajaţii talentaţi să se îndrepte spre posturi mai bine plătite în sectorul privat, a apreciat Grazyna Ancyparowicz, membru în comitetul de politică monetară de la NBP. “Actul normativ ar putea determina 35% din salariaţii înalt calificaţi să renunţe la posturile lor actuale, astfel că în câteva luni va distruge enormul potenţial intelectual al angajaţilor NBP”, a spus Grazyna Ancyparowicz, citat de Agerpres.

Oficialul NBP a mai spus că dobânda de politică monetară ar putea fi menţinută la nivelul actual de 1,5% până la sfârşitul mandatului actualului comitet de politică monetară, care expiră în 2022. Acest punct de vedere este consistent cu comentariile făcute anterior de guvernatorul Adam Glapinski.

Economia poloneză a înregistrat o creştere de 5,1% în 2018 iar rata inflaţiei rămâne sub ţinta de 2,5% avută în vedere de banca centrală, ceea ce înseamnă că membrii comitetului de politică monetară nu au motive pentru a începe să majoreze costul creditului.

Grazyna Ancyparowicz, care a fost numită în comitetul de politică monetară de la NBP tocmai de partidul la putere, Partidul Lege şi Justiţie (PiS), a criticat şi schema de pensii private facultative (PPK), pe care Guvernul de la Varşovia vrea să o introducă în 2019, pe motiv că ar afecta consumul şi bugetul statului. Guvernul de la Varşovia vrea ca prin această schemă de pensii private facultative să crească economisirea la pensie, plecând de la ipoteza că angajaţii vor cheltui 2% din salariu lor pentru contribuţii suplimentare la pensie. Angajatorii vor contribui şi ei cu alte 1,5%. Planul ar urma să fie cofinanţat de stat.

“După introducerea schemei de pensii private facultative, povara asupra finanţelor publice va fi dublă -direct şi indirect-, în primul rând cu privire la fondul bugetar de remunerare, la car se vor adăuga cheltuieli suplimentar pentru contribuţiile la conturile de pensii ale participanţilor la aceste planuri” a spus Ancyparowicz.