ONU cere Franţei să “negocieze o reformă durabilă” a politicii de azil în UE

Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi (UNHCR) a cerut luni Franţei, care deţine preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE în prima jumătate a anului, precum şi Republicii Cehe, care o va prelua pentru următoarele şase luni, să “negocieze o reformă durabilă” a politicilor de azil pentru a pune capăt “încălcărilor de drepturi” la frontierele Europei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Trebuie garantat accesul în teritoriu şi remediate încălcările drepturilor omului la graniţe, acolo unde respingerile cu uz de violenţă au continuat în 2021, practici ce pun în pericol viaţa oamenilor şi aduc atingere drepturilor omului, mai ales ale celui la azil”, a subliniat pentru France Presse Celine Schmitt, purtătoarea de cuvânt a UNHCR în Franţa.

Agenţia ONU cere totodată “anchete” în legătură cu astfel de practici.

Pactul migratoriu elaborat de Bruxelles “oferă oportunitatea” de a trece de la o abordare ad hoc la una comună pe plan global, bine gestionată şi previzibilă”, întărind totodată “solidaritatea intra-europeană”, asigură UNHCR.

Agenţia face apel la negocierea “unei reforme durabile a azilului pe baza Pactului” privind migraţia, precum şi la întărirea “sprijinului către ţările “sărace ori în curs de dezvoltare unde trăiesc 85% dintre refugiaţi.

Celine Schmitt a explicat şi că UNHCR doreşte “relansarea unei operaţiuni europene de căutare şi salvare pe mare”, mai ales în Mediterana, unde acum doar nave ale unor ONG-uri încearcă să-i salveze pe candidaţii la exil.

“Într-un moment în care numărul persoanelor deplasate forţat în lume atinge un nou record, iar numărul de sosiri în UE rămâne la nivel gestionabil, este esenţial … să fie aprofundată solidaritatea faţă de refugiaţi, între statele membre înseşi şi cu ţările care primesc cea mai mare parte a refugiaţilor”, a declarat la rândul său într-un comunicat Gonzalo Vargas Llosa, reprezentant al UNHCR pentru afaceri europene.

Reforma azilului şi migraţiei, lansată de Comisia europeană în septembrie 2020 dar care s-a lovit de profunde divizări între cele 27 de ţări membre, va reprezenta unul din principalele dosare ale preşedinţiei franceze a UE, care a debutat la 1 ianuarie, aminteşte AFP.