PACHETUL II: Vine reforma fiscală și financiară mult așteptată. Analiză proiect lege Ministerul Finanțelor Publice (Iancu Guda)

Din ultimii 12 ani am fost președinte sau vicepreședintele analiștilor financiari din România, perioadă în care am analizat și dezbătut public toate măsurile fiscale, financiare și economice promovate în România. Niciodată nu am văzut un text de lege atât de bun precum cel pus în dezbatere publică ieri, 28 august, pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, cu foarte multe reforme și modificări extrem de necesare și utile pentru România în ansamblu, mai ales în această perioadă. Are 38 de pagini și sute de articole modificate.

Am parcurs întreg documentul în detaliu, recunosc cu mari așteptări alimentate de toate declarațiile recente ale Ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, care a vorbit public despre foarte multe reforme și idei necesare. Eram curios când și cum se vor transpune în modificări legislative. După parcurgerea întregului document disponibil în dezbatere publică cu modificările fiscale din Pachetul II de reforme, mă bucur să văd rezultatul. Am sintetizat cele mai importante 21 de reforme și modificări fiscale extrem de importante, în 4 direcții clare: limitarea exporturilor de profit ale firmelor nerezidente / măsuri pentru creșterea colectării / responsabilizarea companiilor și antreprenorilor pentru creșterea transparenței și dezvoltării companiilor / modificări de taxe. Explic mai jos de ce sunt foarte bune aceste măsuri. NU CRED. SUNT CONVINS – argumentez la majoritatea cu cifre obiective! Da, ne facem bine! Hai România!

1. SCHIMBARE PARADIGMĂ GRUPURI DE FIRME NEREZIDENTE

• se aduce cu adevărat echitate între companiile străine și cele domestice. Multinaționalele sunt bune pentru economie deoarece aduc valoare adăugată, dar toate aceste măsuri implementate acum nu mai permit exportul artificial de profit, acolo unde există aceste situații. În sfârșit ceva făcut inteligent!
• se elimină deductibilitatea la cheltuieli de management, consultanță sau drepturile de proprietate intelectuală realizate cu entități afiliate / firmă mamă (vezi Art. 25^1 pag. 10) – extrem de important! Este principalul mecanism de transfer profit, acolo unde există. Mulți nu realizează, impactul este imens: cifra de afaceri totală companii în România 2.590 mld. Lei din care 1.165 mld. Lei de la multinaționale, cu achiziții totale de 815 mld. Lei. Dacă numai 5% sunt costuri de consultanță și management de la grup, înseamnă 41 mld. Lei, taxate cu 16% (nu mai sunt deductibile) = 6,5 mld. Lei impact, jumătate din toate încasările adiționale preconizate la TVA majorat 19%-21% (circa 12 mld. Lei).
• se plafonează deductibilitatea dobânzii împrumuturilor de la grup / firmă mamă / entități afiliate la 0,5 mil. EUR (vezi art. 40^2 pag. 10). Extrem de important! Măsura este foarte bună, sunt multinaționale care se finanțează de la firmele din grup în condiții de dobândă foarte scăzută, în loc să fie capitalizate entitățile locale (care rămân pe pierdere sau profituri mici din cauza taxelor de consultanță). Eliminarea deductibilității peste plafonul de 0,5 mil. EUR descurajează acest fenomen, dar NU descurajează investițiile de imobilizări fixe finanțate prin aceste împrumuturi. Se reduce astfel comportamentul de optimizare fiscală al multinaționalelor din România, care vor raporta mai mult profit în România și vor fi mai capitalizate.
• platforme online care NU PLĂTESC TAXE VAMALE în România pe colete mici (< 150 EUR, vezi art. XXII (1) pag. 26) – se implementează măsura care va deveni regulă în UE din 2028 (deja Grecia, Franța și România încep din acest an). Se instaurează taxă fixă colet de 25 Lei. Măsura este foarte bună. Temu, Shein, Trendyol, Alibaba livrează cca. 7 milioane colete cu valoare redusă sub 150 EUR cu taxe zero, care afectează 59.795 de companii din retailul local și micii producători români, venituri cumulate de 137 mld. Lei pe parcursul anului 2024, și aproape 200.000 angajați. Pierderile estimate la buget din cauza acestor importuri chinezești sunt de circa 10 miliarde Lei / an. Nu sunt afectați doar cei 200.000 angajați (oameni care lucrează în țara noastră), suntem afectați noi toți deoarece se pierd 10 MILIARDE LEI / BUGET / an (impactul fiscal pierdut prin reprezentativitatea coletelor % în total comerț local și micii producători relevanți pe acest segment – electrocasnice, haine, accesorii, dotarea locuinței etc.). NU este corect ca firmele din România să plătească taxe iar platformele internaționale să nu plătească nimic! Se rezolvă această mare nedreptate!
• se elimină IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) de 1% la marile companii cu venituri > 50 mil. EUR. Exact cum am explicat în urmă cu aproape 2 ani, dar Ciucă și Ciolacu NU au vrut să înțeleagă, această măsură NU va aduce bani la buget și NU este potrivită pentru o țară dependentă de comerț (retail & distribuție) cum este România, unde rulajele sunt mari și marjele mici. Ciucă și Ciolacu NU au vrut să înțeleagă, au zis că se va colecta 4,5 mld. Lei, eu am estimat maximum 2,5 miliarde Lei (în cel mai bun scenariu), realitatea pe 2024: +0,3 mld. Lei. Economia bate populismul, ÎNTOTDEAUNA!

2. MĂSURI PENTRU CREȘTEREA COLECTĂRII

• NU se mai acceptă eșalonări la datorii fiscale restante fără CONTRACT DE FIDEIUSIUNE (vezi art. 186 alineatul (1), litera f)) + atragerea răspunderii antreprenorului cu averea personală sau o terță parte care răspunde în solidar. Extrem de important pentru responsabilizarea contribuabilului și creșterea șanselor de executare și recuperare prejudiciu dacă NU se respectă planul de eșalonare. Ajută și la oprirea eșalonărilor acordate preferențial cu sprijin politic în spate.
• se limitează eșalonările la plată și se acordă doar pentru restanțele fiscale mai mici de 400.000 Lei sau alte praguri intermediare mai mici (vezi art. 209 alineat 7, pag. 3). Înainte NU se acorda pentru sume sub 500 sau 2000 Lei DAR NU EXISTA PLAFON MAXIMAL!!! Deci, orice sumă fiscală restantă, oricât de mare, se putea eșalona la nesfârșit. Acum, maximum 80.000 EUR. Plus, se cere și răspunderea solidară a acționarului sau co-debitor prin contract de fideiusiune. FANTASTIC. Gata cu marile companii cu spate politic care eșalonau la nesfârșit datoriile restante.
• se rezolvă problema restanțierilor de bună-credință totuși, care sunt în blocaj de plată din cauza sumelor nerecuperate de la stat (ajutoare medicale, TVA nerecuperat etc.) pentru care se acceptă eșalonări la plată chiar dacă depășesc pragul maximal de 400.000 Lei (vezi art. 209 alineat 7.1 (nou), pag. 3).
• se introduce platforma de licitații electronice pentru creșterea transparenței și vitezei de vânzare a bunurilor sechestrate, se extinde adresabilitatea potențialilor cumpărători care doresc să investească și să preia activele firmei executate, se stimulează investițiile în economia privată și cresc sumele executate și recuperate la bugetul public de la debitorii restanțieri. Cea mai tare măsură! (vezi art. New 250.1 – pag. 4).
• NU se mai permit eșalonări la plată pentru companiile care au beneficiat de ajutoare de stat aferente cărora înregistrează obligații fiscale restante pe schemele respective (vezi art. 192 al. (3), pag. 1). Se elimină DUBLUL AJUTOR ACORDAT DE STAT (și ajutor de stat și eșalonare). GATA cu favorurile clientelei politice!
• se scurtează perioada eșalonărilor de plată a obligațiilor fiscale noi apărute (ce nu fac obiectul eșalonărilor inițiale) de la 180 zile la doar 60 zile (vezi art. 194 al. (1) literele e) și f)). Este foarte bine, se scurtează termenele de eșalonări și se reduce riscul prelungirii valabilității eșalonărilor cu alte eșalonări nejustificate (eșalonare la eșalonare la eșalonare…).
• NU se mai fac (re-)eșalonări la eșalonările inițiale pentru o perioadă care să excede durata deja aprobată (vezi art. 195, al. (3) (8.1)). Se elimină riscul diverselor tertipuri și portițe fiscale de prelungiri și eșalonări care se prelungeau încontinuu. Echitate și corectitudine pentru toți contribuabilii. Înainte se făceau eșalonări la eșalonări la eșalonări deoarece apăreau mereu noi datorii și se prelungea eșalonarea inițială și tot așa… tertipuri și combinații avocățești, că le permitea legea. GATA, nu le mai permite legea!
• Obligație de acceptare plată folosind cardul, deci POS obligatoriu, foarte necesară în România deoarece avem cel mai mare numerar aflat în circulație % din PIB din Uniunea Europeană. August 2025: avem 134 mld. / 1764 mld. = 7,6% (de 2 ori peste media europeană). Fix atât este și decalajul pe economia subterană: noi avem cca. 30% economie subterană în PIB, media europeană este 15%. Plățile cash favorizează economia subterană și corupția, de aceea companiile sunt obligate inclusiv la plata cu cardul. (vezi Legea nr. 70/2015, la articolul 1, alineatul (1^2), pag. 5).
• se dublează amenda pentru nedetinerea unui cont de plăți în România dacă desfășori activitate în România – de la 4.500 la 10.000 Lei – și dacă nu se rezolvă în maximum 12 luni atunci firma devine INACTIVĂ FISCAL (nu mai poate emite facturi în România) iar în încă alte 12 luni urmează DIZOLVAREA. (vezi Legea 70/2015 art. 12, alineat new nr. 4 / pag. 5, corelată cu modificare Art. I – Legea nr. 207/2015 articolul 92, se introduce un nou alineat, alin. (12)). Înainte nu interesa pe nimeni, amenda 4500 Lei și gata, NU aveau cont de plăți în România. Acum, amendă 10.000, iar ANAF și MFP îți închid firma în maximum 2 ani. Deci, ADIO. Nu mai merge!
• apare Sistemul RO e-Proprietate (vezi articolele noi III – V la OUG nr. 124/2024, pag. 23) – avem nevoie de un sistem informatic pentru interconectare și centralizare proprietăți mobiliare în România, atât pentru scop fiscal, cât și pentru a verifica mai ușor dacă există situații disproporționale între veniturile fiscalizate și proprietățile deținute. În România se încarcă deseori spălarea banilor din achiziții imobiliare cu criptomonede. Taxarea criptomonedelor la cota unică 16% vs zero precedent, corelată cu e-Proprietatea, va descuraja acest fenomen.

3. RESPONSABILIZAREA COMPANIILOR ȘI ANTREPRENORILOR PENTRU TRANSPARENȚĂ, PLATA TAXELOR ȘI DEZVOLTARE

• Depunere situații financiare anuale – înainte amenda 2000 Lei nu interesa pe nimeni. Acum, devii inactiv fiscal în maximum 1 an dacă ai depășit termenul (NU mai se pot emite facturi) și după alt an se dizolvă compania. Trebuie depuse situații financiare OBLIGATORIU. Măsura este necesară pentru TRANSPARENȚĂ și pentru a putea aplica algoritmii de verificare automată și identificare riscuri fiscale în baza datelor financiare depuse. Scopul este reducerea evaziunii fiscale. Avem cca. 300.000 de companii care NU au depus situații financiare în 2024 și încă 250.000 care au depus financiare cu întârziere și au zero venituri. Acum ANAF și MFP îți închid firma în maximum 2 ani. Deci, ADIO. Nu mai merge!
• FOARTE IMPORTANT – acționarii majoritari (care dețin controlul) la companiile care înregistrează restanțe fiscale NU mai pot înregistra cesiunea acțiunilor către terțe părți dacă acesta sau cesionarul NU prezintă garanții ≥ valoarea obligațiilor restante. Se reduce riscul pierderii urmei și evitării răspunderii de către acționarii unde companiile acumulează restanțe fiscale și încearcă să transfere firma către persoane în vârstă sau care nu au capacitatea conștientizării situației în fapt. (vezi Art. V.- (1) pag. 6). Punct de control la litera c) – NU se poate opera la ONRC schimbarea de acționar la companii cu restanțe fiscale dacă nu există dovada acordului organului fiscal cu privire la constituirea de garanții!!! BRAVO!
• Companiile cu capitaluri proprii negative nu mai pot distribui profit din noile rezultate până când nu acoperă gaura istorică (vezi art. nou 69.1 – pag. 28). Măsura este foarte bună: aproximativ un sfert din companiile active în România (171.212 din 696.156 firme) au capitaluri proprii negative din cauza pierderilor reportate neacoperite, acestea fiind acum obligate să reinvestească profitul pozitiv până la acoperirea pierderilor istorice. Măsura ajută la capitalizarea companiilor și reinvestirea profitului în România.
• Modificări legea insolvenței (vezi art. 97, pag. 32) – foarte multe măsuri bune pentru că reduc riscul inducerii intenționate a stării de insolvență, cu retragerea dreptului de administrare a fostului acționar / administrator dacă este imputabilă starea de insolvență.
• NOI PRAGURI MINIME PE CAPITAL SOCIAL (de peste 10 ani vorbesc încontinuu despre necesitatea acestei măsuri), praguri reduse față de forma discutată precedent: 500 Lei pentru companii cu venituri sub 400.000, respectiv 5000 Lei pentru restul. DE CE ESTE BINE ȘI IMPORTANT!? Doar 4% din companii trebuie să aducă efectiv bani de acasă, dar restul trebuie să reinvestească profit ori să convertească capital propriu în social (operațiune contabilă simplă și modificare act constitutiv care se face simplu, nu trebuie semnătură notar, depui online la ONRC, NU E BIROCRAȚIE). Minim de capital social a rămas neschimbat de +20 ani și NU mai corespunde realității prezente. Măsura este necesară pentru responsabilizarea acționarilor, dar NU implică un efort de numerar adițional care trebuie adus în companie pentru că multe firme au deja capitaluri proprii care pot fi convertite. Am calculat impactul pe toate companiile și cifrele la 2024. Cele două categorii de companii sunt:
  • Sunt 447.110 firme cu venituri sub 400.000 Lei, din care 399.056 au capital social < 500 Lei DAR AU CAPITALURI PROPRII SUFICIENTE SĂ COMPENSEZE DIFERENȚA PRIN CONVERSIE – 269.288. Deci diferența de firme care suferă este de 129.761, din care au profit net > 500 Lei aproape 120.000 companii. Dacă reinvestesc profitul și fac capital social, rezolvă situația. Deci max. 10.000 firme sunt afectate cu adevărat (trebuie să aducă 500 Lei de acasă acționarii). Diferența poate rezolva prin reconversie capital propriu – social sau reinvestirea profitului.
  • Aplicând aceeași metodologie la firmele cu venituri > 400.000 Lei cu capital social sub 5000, capital propriu și profit sub 5000 – sunt 18.719 firme care vor „suferi” (trebuie să aducă minim 5000 Lei de acasă acționarii).
    În total, impactul este la cca. 28.000 firme, adică cca. 4% din toate companiile active în România. NU este problemă de impact negativ generalizat, este chiar izolat, dar se transmite un semnal și mesaj de responsabilitate minimă, mai ales pentru noile afaceri. NU este o constrângere reală pentru noile afaceri – oricine care NU are măcar 500 Lei pentru capital social (deși este absurd) poate face un PFA unde NU se condiționează pragul minim.

4. MODIFICĂRI PE TAXE LA INVESTIȚII

• Criptomonedele taxate la 16% (după ce au fost exceptate de la taxare anul trecut) – vezi art. 116, alineat 2, pag. 13. Foarte important: în România se speculează foarte mult pe tranzacții foarte riscante cum sunt criptomonedele. Anul trecut a fost un moment de RESETARE prin taxare ZERO la câștigurile declarate pe vârful prețurilor la criptomonede, tocmai pentru a stimula albirea și declararea acestor tranzacții. Acum se corectează și se revine la cota unică de taxare 16% pe crypto, care sunt extrem de speculate în România – aprox. 8% dintre români vs numai 2% la BVB (unde se stimulează investițiile sănătoase cu impozit mult mai mic, de 3% pe câștig).
• Majorare marginală taxare câștiguri investiții bursă (vezi art. 97, alineat 8.1, pag. 13) – chiar dacă este în creștere, impozitarea câștigurilor din piața de capital peste 1 an (deci care NU sunt speculative) cu 3% vs 1% anterior nu implică o creștere mare și stimulează în continuare investițiile la bursă pentru dezvoltarea companiilor. Important: se aplică doar la CÂȘTIG, deci nu la TRANZACȚIE.