Au fost înregistrate 314 voturi “pentru”, 43 ‘împotrivă’ şi 3 abţineri.
Preşedintele Nicuşor Dan s-a referit, miercuri, la prezentarea Strategiei Naţionale de Apărare în Parlament, la ameninţările prezentate în strategie, potrivit Agerpres.
“Vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructura critică”, a afirmat el.
În acest context, Nicuşor Dan a evocat “războiul de lângă noi şi războiul hibrid pe care Rusia îl desfăşoară împotriva României şi împotriva multor ţări europene, atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare şi consecinţa acestor presiuni asupra democraţiei şi asupra statului de drept”.
Totodată, a arătat el, o ameninţare menţionată în Strategia Naţională de Apărare este corupţia.
* Procesul de elaborare a strategiei a avut un puternic caracter interinstituţional, la acesta contribuind toate instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării, precum şi reprezentanţi/formatori de opinie ai societăţii civile, ai think-tank-urilor şi ai mediului academic. Proiectul consolidat al strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă, se arată în documentul prezentat Birourilor reunite ale Parlamentului.
Totodată, se mai arată în document, strategia exprimă viziunea unei Românii moderne şi sigure, care se bucură de pace şi de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetăţenilor săi, în serviciul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora, cu instituţii moderne, transparente şi integre, orientate exclusiv către slujirea binelui public.
Conceptul-cheie al strategiei este independenţa solidară, ca exigenţă strategică şi imperativ de acţiune, pe componentele de securitate şi diplomaţie, se adaugă în document. Astfel, în lumina acestui concept, pe fondul celui mai dificil context internaţional de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-şi interesele naţionale în deplină solidaritate cu partenerii şi aliaţii săi.
În Capitolul 1 – “Principiile Strategiei de apărare” se prezintă viziunea României privind asigurarea securităţii naţionale într un mediu global, marcat de instabilitate conflicte şi competiţie strategică, se defineşte conceptul cheie de independenţă solidară ca autonomie strategică exercitată în deplină solidaritate cu partenerii şi aliaţii NATO şi UE şi se enumără valorile fundamentale – statul de drept, democraţia, libertăţile cetăţeneşti, responsabilitatea instituţională, pragmatismul, eficienţa, predictibilitatea şi onestitatea.
Capitolul 2 – “Evaluarea contextului global de securitate” analizează tendinţele majore până în 2030 şi evidenţiază provocările regionale cu impact asupra României (agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, instabilitatea din regiunea Mării Negre şi Balcanilor de Vest, tensiunile politico-militare, riscurile hibride şi cibernetice, efectele economice ale războaielor comerciale şi ale tranziţiei energetice.
În Capitolul 3, “Ameninţări şi riscuri la adresa statului şi cetăţeanului român. Vulnerabilităţi şi oportunităţi”, sunt identificate ameninţările directe, evaluate riscurile interne şi evidenţiate oportunităţile – consolidarea rolului României în NATO şi UE, modernizarea Apărării, dezvoltarea industriei de apărare, inovarea tehnologică, potenţialul energetic şi poziţionarea strategică în regiune.
La Capitolul 4 – “Interese şi obiective naţionale de apărare şi securitate” sunt definite interesele naţionale de securitate precum apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale, protejarea cetăţeanului, rezilienţa instituţiilor, consolidarea democraţiei, prosperitatea economică, securitatea energetică şi alimentară şi sunt stabilite obiectivele strategice – creşterea capacităţii de apărare şi a pregătirii pentru situaţii de criză, întărirea coeziunii sociale şi a rezilienţei naţionale, consolidarea rolului României în NATO şi UE şi în parteneriatele strategice, securizarea frontierelor, infrastructurii critice şi spaţiului cibernetic.
Capitolul 5 – “Direcţie de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale şi apărării României” prevede, printre altele, modernizarea şi dezvoltarea Armatei României, consolidarea sistemului naţional de management al crizelor, întărirea ordinii publice şi combaterii criminalităţii, securitatea economică energetică alimentară şi a lanţurilor de aprovizionare.
În ultimul capitol, “Consideraţii finale”, strategia reiterează angajamentul statului român faţă de securitatea naţională, protejarea cetăţeanului şi consolidarea participării active în cadrul NATO şi UE, subliniază importanţa unei abordări integrate şi a mobilizării tuturor instituţiilor statului şi societăţii pentru a răspunde provocărilor de securitate şi confirmă caracterul adaptabil şi prospectiv al strategiei, orientat spre siguranţă, prosperitate şi stabilitate pe termen lung.
| Știri BVB