Unii parlamentari germani din partidele de guvernământ și de opoziție au susținut ideea ca țările europene din cadrul NATO să apere spațiul aerian din vestul Ucrainei chiar de pe teritoriul NATO, a informat Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) pe 11 mai, potrivit Kiev Independent. Politicieni din CDU, FDP și Verzi sugerează desfășurarea de sisteme de-a lungul graniței de est a NATO pentru a doborî „dronele rusești” care zboară deasupra Ucrainei, scrie Aussiedlerbote.
Astfel, politicieni proeminenți din CDU, FDP și Verzi discută ideea creării unei regiuni sigure în jurul Ucrainei, care să fie protejată de apărarea antiaeriană occidentală. Expertul militar Nico Lange de la Conferința de Securitate de la München a propus o zonă de 70 de kilometri de-a lungul granițelor Ucrainei cu Polonia, Slovacia, Ungaria și România, potrivit Aussiedlerbote.
La rândul său, FAZ a scris că unii experți din domeniul securităţii, precum Nico Lange de la Conferința de Securitate de la München sau generalul locotenent Heinrich Brauss, fost secretar general adjunct al NATO, au sugerat doborârea rachetelor rusești deasupra regiunilor de graniță ale Ucrainei din Polonia și România. Oficialii polonezi au menționat această posibilitate, dar nu au fost prezentate decizii concrete, scrie Kiev Independent.
„Apărarea spațiului aerian deasupra Ucrainei de către Polonia și România nu ar trebui exclusă pe termen lung”, a spus Anton Hofreiter, de la Partidul Verzilor, aflat la guvernare. Deputatul a adăugat totuși că această chestiune „nu este în discuție” în prezent, deoarece aliații se concentrează pe furnizarea de ajutor suplimentar pentru apărare Kievului.
Germania este condusă acum printr-o coaliţie, așa-numita „coaliție semafor”, alcătuită din social-democrații lui Olaf Scholz, Partidul Liber Democrat – FDP și Verzi.
Potrivit Kiev Independent, Berlinul s-a dovedit a fi lider în sprijinul pentru apărarea aeriană pentru Ucraina, lansând o inițiativă aliată menită să asigure sisteme suplimentare de apărare aeriană și promițând Kievului al treilea său sistem Patriot.
Agnieszka Brugger, colegul lui Hofreiter de la Partidul Verzilor, a mai spus că ar fi corect să „staționeze sistemele de apărare aeriană la granițele țărilor vecine, astfel încât părțile de vest ale Ucrainei să poată fi protejate”.
Roderich Kiesewetter de la Uniunea Creștin Democrată (CDU), partid aflat în opoziție, a comentat că țările occidentale ar putea doborî vehiculele aeriene fără pilot rusești lansate în Ucraina.
„Acest lucru ar ușura povara apărării aeriene ucrainene și i-ar permite să protejeze frontul”, a spus Kiesewetter, comparând situația cu cea când SUA și alte țări occidentale au protejat spațiul aerian al Israelului fără a deveni parte la conflict.
Marcus Faber de la Partidul Liber Democrat (FDP) al coaliției de guvernământ a fost, de asemenea, de acord că, în principiu, „spațiul aerian de peste regiunile de frontieră cu Ucraina” ar putea fi „protejat de apărarea antiaeriană de pe teritoriul NATO”.
Faber a remarcat, totuși, că sistemele de apărare antiaeriană și rachetele sunt insuficiente, iar aprovizionarea cu muniție pe termen lung trebuie asigurată. Chiar și „în aceste condiții, cred că este posibil”, a adăugat Faber.
Orice formă de implicare a forțelor occidentale în războiul ruso-ucrainean rămâne extrem de controversată.
Când președintele francez Emmanuel Macron a spus că nu trebuie exclusă desfășurarea trupelor occidentale, mai mulți lideri, printre care cancelarul german Olaf Scholz, au respins cu tărie opțiunea.