Paula Pîrvănescu, MMACA: România este recunoscută la nivel internațional ca destinație de afaceri profitabilă pentru investitorii globali, asigurând o rentabilitate competitivă

*Economia în creștere și fiscalitatea competitivă, printre avantajele care atrag investitorii în România

*Lipsa forței de muncă si infrastructura – problemele întâmpinate de investitorii străini în România

*Zonele care atrag cel mai mult investitorii străini sunt București-Ilfov, Zona de Centru și Zona de Vest

Paula Pîrvănescu, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), consideră că economia în creștere și fiscalitatea competitivă sunt printre avantajele care atrag investitorii în România, în timp ce lipsa forței de muncă și infrastructura sunt problemele întâmpinate de investitorii străini în România. Domnia sa ne-a acordat un interviu despre investițiile străine din România și a făcut un tablou detaliat al avantajelor țării noastre în atragerea de investitori (Vezi casetă la final). Potrivit domniei sale, zonele care atrag cel mai mult investitorii străini sunt București-Ilfov, Zona de Centru și Zona de Vest.

***

Câte proiecte de investiții străine cunoașteți că vor fi implementate în România în acest an? Care sunt cele mai importante?

Paula Pîrvănescu: Nu aș dori să înaintez o cifră, dar sunt sigură că la finalul anului vom avea rezultate bune.

Aș vrea să amintesc numai câteva dintre proiectele din acest an:

• DAIMLER / Germania / Centru logistic / Ilfov

Proiectul companiei germane urmează a se implementa în județul Ilfov și constă într-o investiție de 20 de milioane de Euro.

• UE FURNITURE / China / Producție mobilă / Deva

Este o companie din domeniul producției de scaune de birou și canapele și dorește să se extindă în Europa. Au o cifră de afaceri de 230 milioane euro și 3.500 angajați. Pentru realizarea investiției din România sunt necesare aproximativ 20 ha de teren.

Stadiul actual: Au anunțat realizarea investiției la Deva (investiție de tip brownfield).

• LITING / China / Manufacturing / Brăila

Compania produce corpuri de iluminat pentru uz casnic. Investiția va avea o valoare aproximativă de 15 mil. Euro și va genera 300 locuri de muncă.

Stadiul actual: a început producția la începutul lunii februarie 2019.

Care sunt zonele care atrag cel mai mult investitorii străini și de ce?

Paula Pîrvănescu: Din analiza datelor oficiale cuprinse în rapoartele BNR “Investițiile străine directe în România” în perioada 2007-2017, se poate observa că primele trei poziții au rămas aceleași de-a lungul acestor ani, zonele care atrag cel mai mult investitorii străini fiind București–Ilfov, Zona de Centru și Zona de Vest.

București se află pe primul loc, cu un stoc de 45.747 mil. Euro în 2017. Fiind capitala țării și orașul cu cel mai mare număr de locuitori, este în același timp și cel mai mare centru universitar al țării, oferind condiții optime pentru expați și un nivel de trai ridicat. Totodată, prezența universităților oferă un bazin de forță de muncă bine calificată. De menționat și prezența aeroportului internațional Henri Coandă.

Zona de Centru ocupă locul 2, cu un stoc de 6.727 mil. Euro în 2017. Zona de Centru atrage în special investiții în industria lemnului și a produselor din lemn, industria chimică și cea farmaceutică, precum și în industria alimentară sau industria ușoară. Un proces economic care a favorizat această evoluție a fost apariția clusterelor economice, existând în jur de 25 clustere în domeniile prelucrării lemnului și mobilei, al biomasei, al electrotehnicii, al industriei alimentare, al prelucrărilor metalice, aviaţiei, textilelor şi confecţiilor și în sectorul turismului balnear. Regiunea Centru ocupă prima poziţie în ce privește numărul de turiști atrași și numărul de înnoptări.

Zona de Vest ocupă locul 3, cu un stoc de 6.428 mil. Euro în 2017, datorită proximității cu granița de Vest a țării, care oferă un acces rapid la infrastructura europeană, prin apropierea de rețeaua de autostrăzi care leagă Europa Centrală și de Est de Europa de Vest. În această regiune avem importanți investitori din Germania, datorită faptului că aceștia găsesc mai ușor aici decât în alte regiuni ale ţării vorbitori de limba germană.

Toate cele 3 zone dețin centre universitare importante.

Care sunt problemele întâmpinate de investitorii străini în România?

Paula Pîrvănescu: Lipsa forței de muncă este un aspect pentru a cărui îmbunătățire s-au depus eforturi în ultimii ani prin introducerea învățământului dual. În acest sens, a fost înființată Autoritatea pentru Formare Profesională în Sistem Dual și s-au creat parteneriate cu marile universități din țară.

De asemenea, a fost dublat contingentul de cetățeni străini din state non-UE care pot veni să lucreze în România.

Școlile profesionale cu specializări în domeniul tehnic reprezintă de asemenea un bazin de recrutare semnificativ.

Infrastructura reprezintă de asemenea un subiect sensibil pe care guvernul României și-a asumat să îl remedieze și să îl transforme într-un avantaj competitiv în cel mai scurt timp posibil.

Aveți discuții și cu investitori care vor să părăsească România? Ce vă spun?

Paula Pîrvănescu: În ceea ce privește portofoliul InvestRomania, nu au existat asemenea cazuri.

Cum s–a modificat atitudinea lor, dupa adoptarea O.U.G. 114/2018?

Paula Pîrvănescu: Companiile care se regăsesc în portofoliul InvestRomania nu și-au modificat planurile de dezvoltare ca urmare a adoptării acestei O.U.G. Până în acest moment, InvestRomania nu a primit nicio solicitare în acest sens.

Ați anunțat, în martie, că Guvernul României este în negocieri cu o mare companie pentru un proiect care depășește jumătate de miliard de euro. Aveți noutăți?

Paula Pîrvănescu: Procesul decizional, confidențial, este în desfășurare.

Ați mai declarat că aveți o comunicare dificilă cu primăriile, care nu vă oferă informații. Ce măsuri ați luat? S–a mai îmbunătățit situația?

Paula Pîrvănescu: Este adevărat că au existat, la început, anumite cazuri în care autoritațile locale nu au răspuns în dinamica mediului de afaceri, pe măsura așteptărilor acestuia. În ultima perioadă, însă, având în vedere programul intens de dialog și consultare cu autoritățile publice locale, susținut de InvestRomania, acestea au înțeles că influxul de capital, know-how și tehnologie reprezintă o mare oportunitate pentru economiile locale.

Care este stadiul incubatoarelor de afaceri în țara noastră?

Paula Pîrvănescu: Proiectul de act normativ se află în momentul de față pe circuitul interinstituţional de avizare, la ultima semnătură. El conține modificări substanțiale ale Legii nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, respectiv:

• clarificarea mecanismului de analiză din perspectiva practicii UE a competenţelor de acordare a titulurilor de incubator, precum și a criteriilor de evaluare/indicatorilor de performanţă
• redefinirea unor termeni și expresii precum: incubatorul de afaceri, rezidentul incubatorului de afaceri și introducerea unora noi în scopul creșterii preciziei și a coerenței reglementării: monitorizare post-accelerare
• crearea cadrului legislativ în ceea ce privește acceleratoarele de afaceri
• clarificarea unor aspectele metodologice şi de interacțiune cu autoritatea administrației publice centrale cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri
• simplificarea procedurii de acordare a titlului de incubator de afaceri, prin eliminarea studiului de fezabilitate, precum și a altor reglementări ce îngreunau procedura
• modificarea perioadei de valabilitate a titlului de incubator de afaceri – de la 10 ani la perioada nedeterminată
• introducerea de precizări mai clare cu privire la termenul de valabilitate și clauzele contractului de prestări servicii dintre fondator si administrator
• oferirea posibilității de a face dovada colaborării cu societăți/experți în managementul afacerilor față de obligația de a deține personal calificat cu experiență în managementul afacerilor cum este în actuala lege
• reducerea numărului tipului de incubatoare de afaceri (de la 8 în legislația actuală, la 3, respectiv: incubator de afaceri cu portofoliu mixt, incubator academic de afaceri, incubator specific unui sector)
• extinderea posibilităților de finanțare a incubatoarelor de afaceri prin utilizarea oricărei surse legale de venit identificate
• prevederea posibilității ca fondatorul să fie și administrator al incubatorului de afaceri
• menționarea mai clară a facilităților fiscale de care poate beneficia fondatorul incubatorului de afaceri, respectiv: scutire de la plata impozitului pe teren, corespunzător terenului aferent structurii incubatorului de afaceri; scutire de la plata impozitului pe clădiri, corespunzător clădirilor care fac parte din infrastructura incubatorului de afaceri; scutiri de la plată unor taxe datorate bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, pentru eliberarea de certificate de urbanism, autorizații de construire si/sau desființare de construcții și clădiri aferente infrastructurii incubatorului de afaceri cu aprobarea autorității publice.

Tabloul avantajelor care atrag investitorii străini în România, potrivit doamnei Paula Pîrvănescu:

O economie în creștere:

• România este aleasă ca destinație de investiții de unii dintre cei mai mari jucători la nivel mondial, iar acest lucru devine din ce în ce mai tentant pentru alți investitori de renume în căutare de destinații profitabile. În anul 2017, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, cu o valoare estimată a PIB de 6,9% comparativ cu 2016, conform Eurostat. În continuare, se înregistrează o creștere economică sustenabilă. În trimestrul I 2019, comparativ cu trimestrul I 2018, valoarea PIB a înregistrat o creştere de 5,0%, atât pe seria brută, cât și pe serie ajustată sezonier, iar în trimestrul I 2019, comparativ cu trimestrul IV 2018, România a înregistrat o creștere a PIB de 1,3%, pe serie ajustată sezonier (conform comunicatului INS din 08.07.2019 – date provizorii).
• Totodată, conform ultimului comunicat publicat de Eurostat în 6 iunie 2019, în trimestrul I 2019 comparativ cu trimestrul I 2018, România a înregistrat o creștere de 5,1 %, ocupând locul 2 după Ungaria (5,2%).
• PIB estimat pentru anul 2018 a fost de 944.220,2 milioane lei preţuri curente, în creştere cu 4,1% faţă de anul 2017 (conform comunicatului INS din 08.04.2019).
• România este recunoscută la nivel internațional ca destinație de afaceri profitabilă pentru investitorii globali, asigurând o rentabilitate competitivă. România este în mod incontestabil un partener de încredere pentru investitorii mondiali orientați spre profit. Dovadă în acest sens o reprezintă recordul intern de ISD înregistrat de țara noastră în anul 2018, când s-a aflat printre primii recipienți ISD din Europa, ocupând poziția 10 după numărul de proiecte ISD implementate – 148 de proiecte noi (conform The FDI Report 2019 – “Global greenfield investment trends”, publicație a Financial Times). Valoarea ISD în 2018 a fost de 4.988 milioane Euro, o creștere de 3,98% față de 2017, când a înregistrat 4.797 milioane euro, conform Buletinului lunar al BNR – Mai 2019, Sectiunea statistică.
• Valoarea ISD în perioada ian.-apr. 2019 a fost de 1.323 milioane euro, în scădere cu 16,9% față de aceeași perioadă a 2018.
• Beneficiind de o economie sănătoasă aflată în plină dezvoltare, de o forță de muncă calificată la prețuri competitive, de un guvern favorabil afacerilor și de un climat mai favorabil investițiilor față de oricare altă țară din regiune cu care concurăm în atragerea de capital, România se poziționează strategic la limita dintre Est și Vest, la răscruce de trei piețe: UE, statele CSI și Asia, fiind cea mai mare economie din Europa de Sud-Est.
• România este “recomandată pentru investiții“ de către cele mai mari agenții internaționale de rating (S&P, Moody și Fitch).
• Rata anuală a inflației, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, a fost în luna iunie 2019 de 3,9%.
• România ocupă locul 13 în UE în ceea ce privește ponderea companiilor care analizează “big data” (11% din totalul companiilor).
• România are un mediu de afaceri eficient din punct de vedere al costurilor, situându-se în S2 2018 printre țările cu cele mai scăzute prețuri în UE pentru consumatorii industriali la energia electrică (locul 8) și la gaze naturale (locul 4).
• România deține 88 de parcuri industriale – publice și private (14 greenfield, 8 în construcție și 66 operaționale) cu acces la utilități și pachete de facilități, în funcție de specificul activității. Suprafața totală a acestora este de 3.251,51 ha (din care 1.788,26 ha suprafață ocupată) – conform datelor Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
• Una dintre cele mai mari piețe interne din Europa Centrală și de Sud Est, cu o poziție strategică, aflată la punctul de întâlnire al rutelor tradiționale comerciale și energetice între UE 28, Asia și Comunitatea Statelor Independente. România deține o treime din cursul Dunării, 200 km de țărm, și cel mai mare port la Marea Neagră – Constanța
• România este pe locul 2 în Europa Centrală și de Sud-Est și pe locul 1 în Europa de Est, cu o piață de consum semnificativă, situându-se pe locul 9 ca dimensiune și locul 7 ca populație în UE28, cu aproximativ 20 milioane de locuitori.
• Asigurând accesul la una dintre cele mai mari piețe unice din lume (500 milioane de consumatori), România oferă un potențial deosebit celor care vizează expansiunea. Antreprenorii care aleg țara noastră ca destinație de implementare a investițiilor beneficiază de toate avantajele ce derivă din statutul de investiție europeană (inclusiv politica vamală comună).
• România este o țară considerată „sigură”, fapt confirmat de valoarea 0 a indicelui global al terorismului pentru țara noastră.
• România oferă scheme de ajutor de stat pentru susținerea influxului de capital străin pe piața autohtonă pentru investiții de peste 1 milion de euro sau care generează peste 10 noi locuri de muncă:
  • Investiție de minimum 1 mil. euro – Printre costurile eligibile sunt: construcția de clădiri noi; cheltuieli legate de închirierea construcțiilor aferente investiției inițiale; cheltuieli pentru investiții ce vizează instalații tehnice, mașini și echipamente noi; achiziția de drepturi de proprietate intelectuală.
  • Investiție care creează minimum 10 locuri de muncă / per locație – Costurile eligibile sunt: costurile salariale înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, ca urmare a creării de locuri de muncă; costurile salariale sunt compuse din salariul mediu brut anual plus beneficiile.

Fiscalitate competitivă:

• 16% impozitul pe profit pentru companii
• 19% TVA începând cu ianuarie 2017 si 18% începând cu 1 Ianuarie 2019
• 0% impozit pe venit pentru angajații în IT&C și R&D
• 0 % impozit pentru profitul reinvestit în noi echipamente tehnologice
• Vanzarea locuințelor sub 450.000 lei (100.000 euro) este scutită de plata de impozit. Peste această sumă, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 3% la diferența dintre valoarea declarată de părți și suma neimpozabilă de 450.000 lei
• 5% impozit pe dividende, 0% pentru acționariatul din UE
• 10% impozit pe venit pentru angajat, redus de la 16% începând cu 1 ianuarie 2018
• Contribuțiile sociale angajat, incepand cu 1 ianuarie 2018: 35% (25% pensie, 10% sanătate);
• Contribuții angajator: 2,25% contribuția asiguratorie pentru muncă
• Scutirea de impozit pe teren, construcții și planificare urbană pentru investițiile implementate în parcuri industriale, științifice sau tehnologice 

Resursa umană:

Forță de muncă bine calificată la prețuri competitive:

• Începând cu luna ianuarie 2019, salariul lunar minim brut în România este de 2.080 lei/lună (aprox. 446 euro/lună). Pentru persoanele cu facultate care au cel puțin un an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare – salariu minim brut 2.350 lei lunar (aprox. 504 euro/lună). Proiectele pe care dorim să le atragem nu se mai bazează pe forța de muncă intensivă (ieftină), având în vedere că ne aflăm într-o perioadă de tranziție către proiecte investiționale cu valoare adăugată ridicată.
• În domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat este de 3.000 lei lunar, fără a include și alte sporuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,3 ore pe lună (1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028).
• Din punct de vedere al salariului minim brut pe economie, România se poziționează pe locul al treilea în UE.
• În luna mai 2019, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.078 lei, cu 0,5% mai mic decât în luna aprilie 2019 (conform comunicatului INS din 08.07.2019)
• Câştigul salarial mediu nominal net în luna mai 2019 a fost de 3.101 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 14 lei (-0,4%). (conform comunicatului INS din 08.07.2019)
• Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net în luna mai 2019 s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6.946 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.782 lei). – conform comunicatului INS din 08.07.2019.
• Costul orar al forței de muncă în 2018 a fost de 6,9 euro al doilea cel mai mic din UE, după Bulgaria, care a avut 5,4 euro. (conform comunicatului Eurostat din 11.04.2019).
• Introducerea învățământului dual – în acest sens a fost înființată Autoritatea pentru Formare Profesională în Sistem Dual – și crearea de parteneriate cu marile universități din țară
• România se situează pe primul loc în Europa și pe locul al șaselea în lume în ceea ce privește numărul de specialiști IT certificați (Sursa: APT, septembrie 2017)
• România este un rezervor enorm de talente ce se bucură de un potențial creativ mare și de o forță de muncă cu înaltă calificare; 97% dintre liceenii români învață cel puțin două limbi străine, 90% dintre absolvenți sunt vorbitori de limba engleză, de asemenea o bună parte dintre aceștia sunt și vorbitori de germană, franceză, spaniolă sau italiană – ceea ce denotă o bună capacitate de depășire a pragului cultural și lingvistic
• Numărul de ingineri IT pe cap de locuitor este mai mare în România decât în India, Statele Unite ale Americii, Rusia sau China
• Bariere culturale și lingvistice reduse (româna este a doua limbă vorbită în Microsoft/SUA după limba engleză).

Sectoare:

• Sectorul Auto
  • sector cheie, cu o tradiție îndelungată în România
  • cu o contribuție de peste 14% la PIB, cifra de afaceri înregistrată de sectorul auto a fost de peste 28 miliarde în 2018
  • componentele auto au reprezentat 72% din cifra de afaceri totală
  • producția de autoturisme în anul 2018 a depășit 475.000 de unități
  • exporturile au reprezentat 26% din valoarea exportului la nivel național, reprezentând 17,5 miliarde de euro.
  • doi dintre cei mai mari producători mondiali de automobile sunt prezenți pe piața autohtonă: Renault și Ford
  • un număr de peste 600 de furnizori
  • România se profilează ca fiind unul dintre hub-urile regionale în industria auto
  • cele mai ridicate niveluri de calitate în ceea ce privește fabricarea de componente auto din Europa de Est
• IT&C
  • motor de creștere economică și un important contributor la PIB-ul României
  • prezența unora dintre cele mai prestigioase companii internaționale în domeniu, precum: IBM, HP, Oracle, Microsoft, Adobe, Endava etc.
  • 5,2% contribuție la PIB
  • 4,5 miliarde EUR cifra de afaceri în 2018
  • specialiștii IT reprezintă o categorie semnificativă în ecosistemul economic al României, contribuind la dezvoltarea altor sectoare prin valoare adăugată ridicată și implementarea pe orizontală a conceptului de «Industrie 4.0»
  • dezvoltarea sectorului IT a făcut ca acesta să devină un facilitator pentru sectorul auto, industria aerospațială, industria chimică, agricultură și multe altele. Prin crearea de noi parteneriate sau consolidarea celor deja existente între universități și mediul de afaceri, devenim parte a revoluției Industriei 4.0; astfel, România se poziționează din ce în ce mai mult ca pol regional în domeniul IT.
• R&D
  • poate deveni unul dintre pilonii poziționării României pe harta internațională a inovării
  • 0% impozit pe venit pentru angajații în IT&C și R&D
  • în viitorul apropiat, România se va transforma într-un centru regional pentru cercetare și dezvoltare, valorificând capacitatea sa enormă de a inova, dovadă fiind laserul de ultimă generație ELI.
• Construcții

În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, se acordă următoarele facilităţi fiscale*) pentru salariile din construcţii:

• salariu minim brut construcții: 3.000 lei (fără a include sporuri și alte adaosuri)
• veniturile din salarii sunt scutite de la plata impozitului pe venit, pentru sumele din venitul brut lunar de până la 30.000 lei și sunt realizate în baza contractului individual de muncă
• contribuţia de asigurări sociale (CAS): 21,25%
• angajaţii vor fi asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate (CASS) fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate;
• contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM): 0,3375%

*) toate aceste facilități se acordă cu condiția ca angajatorii să realizeze o cifră de afaceri din activitățile din sectorul de construcții (domeniile prevăzute la art. 60 pct. 5 astfel cum au fost modificate prin OUG nr. 43/i) în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care aplică scutirea.