Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în luna februarie 2024 de 2.564 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Suma a crescut cu 14,3% în termeni nominali față de aceeași lună a anului trecut iar puterea ei de cumpărare (pensia reală) a avansat clar în domeniul pozitiv (+6,4%), dacă se face ajustarea cu nivelul inflației în prima lună a anului curent, de 7,41%.
Suma amintită mai sus privește aproape 3,67 milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea și vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă cam patru cincimi dintre cei care au primit lunar pensii.
Celelalte persoane sunt asimilate calității de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare, iar sumele încasate de acestea diferă ușor, la fel și ritmurile anuale de creștere pe categorii de beneficiari. Astfel, per total, s-a ajuns la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de 2.290 lei lunar și la un avans de 14,31% nominal (+6,42% real).
Conform datelor CNPP, urmașii (cei care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei) au reprezentat 9,6% din numărul total, cei încadrați în clase de invaliditate 8,6% iar cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată) au avut o pondere ceva mai mică de 2%.
Doar 0,11% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de drepturile de asigurări sociale fără penalizări iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război – I.O.V.R. – (0,009%) și includerea excepțională la ajutor social (0,003%) sunt neglijabile numeric.
Ritmurile de creștere ale sumelor plătite de stat au fost apropiate mediei în cazul ajutorului social (+14,67%), și urmașilor (+14,29%) și al pensiilor anticipate parțiale (+13,90%) iar puterea de cumpărare a crescut ușor mai mult în cazul primei categorii. Regretabil, majorarea a fost mai redusă, de doar 10,13% nominal în cazul persoanelor cu dizabilități (+2,53% în termeni reali).
De reținut, calculele efectuate pe baza datelor detaliate prezentate de CNPP arată că pensia medie pentru limită de vârstă pentru femei (care reprezintă 56% din numărul de beneficiari sau 2,05 milioane persoane) a fost în luna ianuarie 2024 de 2.235 lei, adică trei sferturi din suma medie încasată de bărbați (2.981 lei, media pentru 1,61 milioane persoane).
Aceasta va constitui o problemă în luarea unor decizii, deoarece ponderea din salariul mediu net pe economie la bărbați e semnificativ mai mare decât în cazul doamnelor retrase din activitate. Diferența de gen va crește după ce se vor egaliza duratele legale de muncă, la care se face raportarea punctajelor personale cumulate pe perioada de activitate.
În profil teritorial, cele mai mari pensii s-au consemnat în județul Hunedoara, unde media a fost de 3.044 lei. Acesta a fost urmat de București (2.905 lei, cu o diferență notabilă între sectorul 5, 2.486 lei, și sectorul 1, 3.407 lei) și Gorj (2.736 lei). La polul opus figurează, în februarie 2024, Vrancea (1.826 lei), Giurgiu (1.828 lei) și Vaslui (1.857 lei). Ecartul maxim între județe a fost de 67%, adică pensia medie în Hundeoara a fost cu două treimi mai mare decât în Vrancea.
Din datele oferite de CNPP, rezultă o sumă cheltuită de stat pentru plata pe acest an a tuturor tipurilor de pensii de asigurări sociale de circa 126,5 miliarde lei sau 7,3% din PIB-ul estimat curent pe 2024 (1.733,8 miliarde lei). Acest procentaj este mai mare decât anterior (7% în 2023) dar se situează semnificativ sub cota de 9,4% impusă prin PNRR, diferența fiind constituită de alte tipuri de venituri asimilate pensiilor.
Dan Pălăngean
| Știri BVB