Pensia reală, în creștere cu aproape 6%

de Dan Pălăngean

Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în luna noiembrie 2023 de 2.250 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Suma a crescut cu 12,99% față de aceeași lună a anului trecut iar puterea ei de cumpărare (pensia reală) s-a consolidat cu aproape șase procente în domeniul pozitiv (+5,87%), prin raportare la nivelul anunțat de INS al inflației anuale, de 6,72%.

De reținut în context, majorarea cu 13,8% a punctului de pensie față de o inflație medie prognozată oficial pentru 2024 a fi de 6%, ar majora și mai mult creșterea pensiei reale (chiar fără recalcularea anunțată pentru finalul anului), cu consecințe nefaste pentru deficitul public, în condițiile în care bugetarii at urma să primească o indexare de doar 5%.

Suma amintită mai sus privește 3,67 milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea și vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă patru cincimi dintre cei care au primit lunar pensii.

Celelalte persoane sunt asimilate calității de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare, iar sumele încasate de acestea diferă semnificativ, la fel și ritmurile anuale de creștere pe categorii de beneficiari. Astfel, per total, s-a ajuns la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de 2.009 lei lunar și la un avans de 13,00% nominal (+5,88% real).

Conform datelor CNPP, urmașii (cei care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei) au reprezentat 9,7% din numărul total, cei încadrați în clase de invaliditate 8,6% iar cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată) au avut o pondere de 1,9%.

Doar 0,13% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de drepturile de asigurări sociale fără penalizări iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război – I.O.V.R. – (0,01%) și includerea excepțională la ajutor social (0,003%) sunt neglijabile numeric.

Ritmurile de creștere ale sumelor plătite de stat au fost similare mediei în cazul ajutorului social (+13,01%) și doar cu puțin mai reduse în cazul pensiilor anticipate parțiale (+12,55%) și urmașilor (+12,65%) iar puterea de cumpărare a revenit pe plus mai semnificativ în cazul acestora. Regretabil, majorarea a fost de doar 8,84% nominal în cazul persoanelor cu dizabilități (+2% în termeni reali) și aproape inexistentă tot nominal (+0,84%, respectiv -5,5 % ca putere de cumpărare) în cazul puținelor persoane care mai primesc pensii I.O.V.R.

De reținut, calculele efectuate pe baza datelor detaliate prezentate de CNPP arată că pensia medie pentru limită de vârstă pentru femei (care reprezintă 56% din numărul de beneficiari sau 2,05 milioane persoane) a fost în luna octombrie 2023 de 1.961 lei, adică trei sferturi din suma medie încasată de bărbați (2.616 lei, media pentru 1,62 milioane persoane).

Aceasta va constitui o problemă în luarea unor decizii, deoarece ponderea din salariul mediu net pe economie la bărbați e semnificativ mai mare decât în cazul doamnelor retrase din activitate. Diferența de gen va crește după ce se vor egaliza duratele legale de muncă, la care se face raportarea punctajelor personale cumulate pe perioada de activitate.

În profil teritorial, cele mai mari pensii s-au consemnat în județul Hunedoara, unde media a fost de 2.669 lei. Acesta a fost urmat de București (2.549 lei, cu o diferență notabilă între sectorul 5, 2.181 lei, și sectorul 1, 2.990 lei) și Gorj (2.391 lei). La polul opus figurează, în noiembrie 2023, Vrancea (1.601 lei), Giurgiu (1.604 lei) și Vaslui (1.630 lei). Ecartul maxim între județe a fost de 67%, adică pensia medie în Hundeoara a fost cu două treimi mai mare decât în Vrancea.

Din datele oferite de CNPP, rezultă o sumă cheltuită de stat pentru plata pe acest an a tuturor tipurilor de pensii de asigurări sociale de circa 111 miliarde lei sau aproape 7% din PIB-ul estimat curent pe 2023 (1.583,5 miliarde lei). Acest procentaj se situează semnificativ sub cota de 9,4% impusă prin PNRR, diferența fiind constituită de alte tipuri de venituri asimilate pensiilor.