Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
Refuzde Dan Pălăngean
Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în luna ianuarie 2025 de 3.143 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Reamintim că indexarea de început de an nu s-a mai făcut, urmare a necesității de ajustare a deficitului bugetar și a creșterii datoriei publice.
Cu toate acestea, prin cumularea anul trecut a efectelor indexării punctului de pensie și a trecerii la noul sistem de calcul, suma medie a fost cu 22,65% mai mare în termeni nominali față de începutul lui 2024. Puterea ei de cumpărare (pensia reală) a fost cu aproape 17% mai mare în ianuarie 2025 față de ianuarie 2024, după ajustarea cu nivelul inflației (4,95%).
Suma amintită mai sus privește circa 3,65 milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea și vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă cam patru cincimi dintre cei care au primit lunar pensii.
Celelalte persoane sunt asimilate calității de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare, iar sumele încasate de acestea diferă ușor, la fel și ritmurile anuale de creștere pe categorii de beneficiari. Astfel, per total, s-a ajuns la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de 2.806 lei lunar și la un avans de 22,58% nominal (16,8% real).
Conform datelor CNPP, urmașii (cei care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei) au reprezentat 9,4% din numărul total, cei încadrați în clase de invaliditate 8,6% iar cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată) au avut o pondere de 2%.
Doar 0,11% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de drepturile de asigurări sociale fără penalizări iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război – I.O.V.R. – (0,008%) și includerea excepțională la ajutor social (0,003%) sunt neglijabile numeric.
Pensiile anticipate parțiale au fost majorate mai puțin decât media pe sistem (+18,35% nominal și +12,77% real). În schimb, puterea de cumpărare a crescut ceva mai mult în cazul urmașilor (+18,71% față de +16,80% per total). Majorarea a fost semnificativ mai redusă, de 16,21% nominal în cazul persoanelor cu dizabilități (+10,73% în termeni reali).
Sumele plătite de stat în cazul ajutorului social au rămas neschimbate, cu o valoare medie situată la valoarea de 540 lei (de unde și scăderea de -4,62% în termeni reali).Pensionarii I.O.V.R. au primit în plus o sumă nominală care nu le-a permis depășirea inflației anuale și au pierdut 0,95% din puterea de cumpărare.
De reținut, calculele efectuate pe baza datelor detaliate prezentate de CNPP arată că pensia medie pentru limită de vârstă pentru femei (care reprezintă 56% din numărul de beneficiari sau 2,05 milioane persoane) a fost în luna ianuarie 2025 de 2.581 lei, adică două treimi din suma medie încasată de bărbați (3.862 lei, media pentru 1,6 milioane persoane).
Reamintim că, anterior recalculării, proporția era de trei sferturi, ceea ce semnifică o adâncire a disparității de gen a veniturilor la vârsta a treia. Aceasta va constitui o problemă în luarea unor decizii, deoarece ponderea din salariul mediu net pe economie la bărbați a ajuns cu mult mai mare decât în cazul doamnelor retrase din activitate.
În profil teritorial, cele mai mari pensii s-au consemnat în municipiul București (3.535 lei cu o diferență notabilă între sectorul 5, 3.055 lei, față de sectorul 1, 4.070 lei), urmat de județele Hunedoara (3.505 lei), Brașov (3.317 lei) și Gorj (3.224 lei), Galați (3.028 lei) și Prahova (3.024 lei).
Ierarhia a suferit modificări importante față de perioada de dinaintea recalculării, ca urmare a punctelor de stabilitate ce au favorizat zonele industrializate și au defavorizat pe cele miniere. La polul opus figurează, în ianuarie 2025, Vrancea (2.260 lei), Giurgiu (2.278 lei) și Vaslui (2.288 lei), același trio ca și înainte de recalculare.
Din datele oferite de CNPP, rezultă o sumă anualizată cheltuită de stat pentru plata tuturor tipurilor de pensii de asigurări sociale de circa 153,6 miliarde lei sau 8% din PIB-ul estimat pe 2025 (1.912,6 miliarde lei). Acest procentaj este semnificativ mai mare decât anterior (7% în 2023).
Libra Internet Bank, recunoscută ca una dintre cele mai active bănci în finanțarea dezvoltatorilor imobiliari…
Raiffeisen Bank România încheie prima jumătate a anului cu rezultate care confirmă menținerea strategiei de…
Firma de investiții Mozaik Investments anunță achiziția unei participații majoritare în cadrul Genesis College, una…
Autor: Corneliu Pivariu - General-maior (cu două stele) în retragere, expert in geopolitică și relații internaționale,…
Viktor Orban s-a aflat sâmbăta la Băile Tușnad, ca principal invitat al celei de-a 34-a…
Echipa Future Energy Leaders România, platforma de tineret al Comitetul Național Român al Consiliului Mondial…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
datorita greșelilor celor de la casa de pensii care au dat puncte de stabilitate pentru perioadele necontributive,au rezultat unele pensii f mari,mărite artificial.Daca se va verifica o sa se vadă. Din cauza asta nu au mai fost bani pentru indexarea din ianuarie.